Un studiu recent al Universității Duisburg-Essen (UDE) contrazice acuzațiile privind presupusul „turism social” practicat de migranți din România și Bulgaria în orașul Duisburg. Folosind date colectate în teren, cercetătorii arată că migranții din aceste țări sunt discriminați și supuși unor condiții de exploatare și excludere socială, care le determină viața în sărăcie și nesiguranță.
Contextul stigmatizării migranților în Duisburg
În mod frecvent, în Duisburg au loc discuții despre migranții din Europa de Sud-Est în contextul unor acuzații de abuz al sistemului social. Acestea se intensifică după razii precum cea din 2023 în Erlinghagenplatz sau, recentul, la Weißen Riesen. Cercetătorii de la UDE arată, însă, că aceste etichetări sunt nejustificate și bazate pe stereotipuri. Folosind interviuri detaliate cu peste 500 de persoane din cartierele Hochfeld și Marxloh, ei contestă etichetele de „turism social” și „migrație din sărăcie”.
CITIȚI ȘI ► Mega-operațiune în Germania împotriva fraudelor cu Kindergeld. Români în vizorul autorităților
Condiții de viață afectate de discriminare
Dr. Polina Manolova, Dr. Thorsten Schlee și Lena Wiese au observat că mulți dintre migranți nu au venit în Germania ca săraci; dimpotrivă, în orașul lor natal din Plovdiv, Bulgaria, unii dintre aceștia aparțineau clasei de mijloc. Cercetătorii susțin că sărăcia lor actuală este „nouă” și este rezultatul excluderii sociale. Grupul de soluționare a problemelor imobiliare, Taskforce Problemimmobilien, din Duisburg este criticat pentru evacuările forțate, acțiuni descrise drept un „contribuitor important la excluderea simbolică” a acestor oameni.
Probleme în accesarea locuințelor și a locurilor de muncă
Studiul indică faptul că migranții din România și Bulgaria întâmpină mari dificultăți în a găsi locuințe sau a obține muncă stabilă. Condițiile de muncă sunt adesea exploatatoare, iar bariera lingvistică reprezintă un obstacol semnificativ, mulți dintre ei neavând timp pentru cursuri de limbă. Pentru cei care vor să învețe limba germană seara, oferta de cursuri este limitată. De asemenea, pentru persoanele cu nume de origine română sau bulgară, accesul pe piața imobiliară este restrictiv, locuințele disponibile fiind, în mare parte, în zona gri a pieței, unde chiriașii sunt expuși unor abuzuri.
Povara birocrației germane
Studiul mai scoate la iveală obstacolele birocrației locale. Persoanele care aplică pentru ajutoare sociale sunt obligate să prezinte numeroase documente, multe dintre ele greu de obținut din cauza angajamentelor instabile sau a chiriilor la negru. Dr. Manolova oferă un exemplu: Metin, în vârstă de 22 de ani, care câștigă 630 de euro lunar ca lucrător part-time, trebuie să-și sprijine soția însărcinată și bunica. Din cauza întârzierilor, Metin așteaptă de peste șase luni pentru evaluarea dosarului său.
CITIȚI ȘI ► Părinții nu vor mai primi alocație pentru copii din 2025. Informații despre noul sprijin acordat de stat
Discriminarea agravează situația socială
Concluzia acestui studiu este amară: discriminarea din piața muncii și accesul dificil la drepturile sociale agravează condițiile precare în care trăiesc migranții sud-est europeni în Duisburg. În loc să le fie recunoscută contribuția pe piața muncii, aceste comunități se confruntă cu bariere birocratice care perpetuează sărăcia și nesiguranța socială.