Bonus pentru întoarcerea la muncă a șomerilor – Recent, ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a adus în discuție o propunere care a stârnit numeroase reacții, atât de susținere, cât și de opoziție: acordarea unui stimulent financiar de 1.000 de euro șomerilor de lungă durată care revin la o muncă stabilă și contribuie la sistemul de asigurări sociale timp de cel puțin un an. În acest context, se pune întrebarea dacă o astfel de primă, supranumită popular „primă de dat jos de pe canapea” („Arsch-hoch-Prämie”), poate într-adevăr stimula oamenii să se întoarcă pe piața muncii sau dacă este doar o soluție temporară, cu impact limitat.
Bonus pentru întoarcerea la muncă a șomerilor – Reacțiile societății și ale oficialilor
Propunerea lui Habeck a fost întâmpinată cu reacții mixte, atât din partea cetățenilor, cât și din partea politicienilor. Printre cei care și-au exprimat scepticismul s-a numărat Andrea Nahles, șefa Agenției Federale pentru Muncă, dar și cancelarul Olaf Scholz, care au criticat inițiativa. Ei susțin că problema șomajului de lungă durată nu poate fi rezolvată doar prin stimulente financiare și că soluțiile ar trebui să fie mai complexe și orientate pe termen lung.
Citiți și: Muncitorii în construcții au tot mai puțin de lucru în Germania. Autorizațiile de construire, în cădere liberă
Cu toate acestea, Habeck și susținătorii săi cred că acest stimulent ar putea oferi o motivație suplimentară pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți în a reveni la muncă. Potrivit acestora, nu este suficient să te bazezi doar pe motivația internă a celor afectați, ci trebuie să existe și inițiative externe care să le faciliteze reintegrarea pe piața muncii.
Susținători și critici
Bonus pentru întoarcerea la muncă a șomerilor – Dacă unii consideră ideea binevenită, alții o privesc cu scepticism. Silvia Krebs, o cititoare a t-online, este de părere că prima ar putea funcționa ca un stimulent eficient: „Poate că astfel persoana respectivă își va recăpăta plăcerea de a munci, mai ales dacă mediul său social se schimbă și primește apreciere din partea angajatorului și a colegilor”. Krebs subliniază că acest bonus ar putea declanșa un efect de durată asupra celor care revin în câmpul muncii, oferindu-le șansa de a experimenta beneficiile sociale și emoționale ale unui loc de muncă stabil.
Citiți și: Germania a aprobat „Pachetul de siguranță”. Se vor putea efectua controale fără motiv
Pe de altă parte, Wolfgang Bollack, un alt cetățean, se opune categoric inițiativei. El susține că soluția ar fi mai degrabă tăierea prestațiilor sociale pentru a-i forța pe șomeri să își găsească un loc de muncă: „Eu sunt împotriva primei, cred că ar trebui să se reducă semnificativ prestațiile sociale. În acest fel, vor fi obligați să-și găsească singuri un loc de muncă”.
Bonus pentru întoarcerea la muncă a șomerilor – Un punct de vedere echilibrat
Un alt punct de vedere interesant vine din partea unui cititor numit Markus Kleinlein, care consideră că guvernul nu ar trebui să cedeze în fața criticilor și să renunțe la această idee: „Această primă este o propunere rezonabilă. Ar fi un act de lașitate din partea guvernului să renunțe la ea doar din cauza criticilor celor care cred că știu totul mai bine”. El adaugă că recompensarea celor care reușesc să iasă din sistemul de ajutoare sociale și să se mențină într-un loc de muncă este o măsură justă și meritată.
Sandra Barczyk, o beneficiară a ajutoarelor sociale, consideră că termenul „primă de dat jos de pe canapea” („Arsch-hoch-Prämie”), cum a fost denumită ironic în mass-media, este lipsit de respect și sugerează o abordare mai umană. Ea crede că prima poate fi un bun stimulent, dar întreabă de ce acești oameni sunt șomeri în primul rând și ce eforturi face agenția de muncă pentru a-i reintegra: „De ce o persoană este șomeră? De ce nu a fost găsit un loc de muncă potrivit până acum? Cât de mari sunt eforturile agențiilor de muncă de a plasa aceste persoane într-un loc de muncă adecvat?”.
Deși propunerea de a acorda o primă de 1.000 de euro șomerilor de lungă durată a generat dezbateri aprinse, rămâne de văzut dacă această măsură va fi adoptată și dacă va avea efectul dorit. În timp ce unii cred că un astfel de stimulent poate oferi motivația necesară pentru a începe o nouă viață profesională, alții consideră că problema este mai complexă și necesită soluții mai profunde.