Prețurile din supermarketuri ar putea exploda în curând – Cel mai recent indice al prețurilor alimentare publicat de Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură — FAO — arată că în luna martie 2026, media globală a ajuns la 128,5 puncte, cu 2,4 la sută mai mult față de februarie și un procent peste nivelul din același interval al anului trecut. Este cel mai ridicat nivel din septembrie 2025 încoace, iar tendința este clară: pentru a doua lună consecutiv, prețurile la alimente urcă. Contextul imediat este conflictul din Orientul Mijlociu, care a scumpit energia și, prin efect de domino, a lovit direct în costurile de producție agricolă din întreaga lume.
Prețurile din supermarketuri ar putea exploda în curând
Deși suntem încă la aproximativ 20 la sută sub recordul absolut din martie 2022 — atins după declanșarea războiului din Ucraina —, direcția în care se îndreaptă indicatorul îngrijorează experți, agricultori și guverne deopotrivă. Îngrășămintele pe bază de azot, fabricate din gaze naturale, s-au scumpit cu până la 50 la sută din cauza tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz, iar această creștere urmează să se traducă, în lunile și anii următori, în prețuri mai mari la raft pentru milioane de cumpărători din Europa și din lume.
Uleiul, zahărul și grâul deschid calea spre inflație alimentară
Primele categorii care au reacționat violent sunt uleiul vegetal, zahărul și grâul. Uleiul de palmier a atins cel mai ridicat nivel din mijlocul anului 2022, devansând temporar chiar și uleiul de soia, pe fondul scumpirii petrolului brut și al estimărilor mai slabe de recoltă din Malaezia. Indicele global al uleiurilor vegetale a crescut cu 5,1 la sută — al treilea avans lunar consecutiv. Zahărul s-a scumpit cu 7,2 la sută, fiindcă Brazilia, cel mai mare exportator mondial, intenționează să redirecționeze o parte mai mare din trestia de zahăr spre producția de etanol. Grâul a urcat cu 4,3 la sută, afectat de secetă în Statele Unite și de suprafețe cultivate mai mici preconizate în Australia — o consecință directă a scumpirii îngrășămintelor.
Citiți și: Noua lege privind combustibilii intră în vigoare la 1 aprilie: așa vor funcționa benzinăriile
Reinhard Pröbsting, director executiv al Raiffeisen Münsterland, a declarat că se confruntă cu „majorări masive de prețuri de 30, 40, 50 la sută, fără să știm unde se opresc”. Și carnea resimte presiunea: indicele FAO pentru carne se află deja cu opt procente peste nivelul din 2025, porcul european se scumpește, iar puiul brazilian ajunge mai greu în Orientul Mijlociu din cauza rutelor maritime perturbate.
Citiți și: Războiul pune în genunchi clasa de mijloc a Germaniei: „Ne-am săturat și nu mai știm ce să facem”
Recolte mai mici și prețuri mai ridicate
Ceea ce amplifică îngrijorarea nu este atât situația din prezent, cât proiecția pe termen mediu. Máximo Torero, economist-șef al FAO, avertizează că dacă conflictul va depăși 40 de zile, fermierii vor fi forțați să aleagă: să cultive mai puțin, să reducă dozele de îngrășăminte sau să treacă la culturi mai puțin pretențioase. Oricare dintre aceste variante se va traduce în recolte mai mici și prețuri mai ridicate cel puțin până la finele anului 2027.
Rezervele globale de cereale amortizează deocamdată șocul — FAO estimează o recoltă mondială de grâu de 820 de milioane de tone în 2026, sub nivelul anului precedent, dar încă peste media pe cinci ani. Rafaël Schneider de la organizația Welthungerhilfe atrage atenția că reducerea fertilizării va afecta cu precădere țările mai sărace, unde Programul Alimentar Mondial estimează că până la 45 de milioane de oameni ar putea intra în insecuritate alimentară acută dacă războiul nu se încheie până în iunie.
În Germania, subiectul a ajuns deja pe agenda politică: liderul fracțiunii parlamentare creștin-democrate Jens Spahn a propus reducerea sau eliminarea TVA la alimentele de bază, iar inițiativa a primit susținere largă din mai multe partide, scrie Merkur.de. Argumentul invocat este că persoanele cu venituri mici suportă cel mai greu povara creșterilor de prețuri — iar un cost mai mic la alimentele esențiale ar fi, în opinia susținătorilor măsurii, exact tipul de intervenție care ajunge acolo unde este cel mai necesară.
Dezbaterea din Berlin reflectă o tensiune care se propagă lent, dar sigur, dinspre câmpurile de luptă din Orientul Mijlociu spre rafturile supermarketurilor europene — și nu există niciun semn că lanțul cauzal s-ar rupe în curând.