Un mesaj direct a venit din vârful Armatei Române, într-un moment în care securitatea regională rămâne tensionată. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a declarat public că populația României trebuie să fie pregătită să susțină un efort de război, făcând trimitere la realitățile de pe flancul estic al NATO și la nevoia unei abordări responsabile în fața riscurilor de securitate. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu generalul american Alexus Grynkewich, context în care liderul militar român a subliniat că nu este vorba despre panică, ci despre adaptare la o lume mai instabilă, în care pregătirea populației devine o componentă esențială a apărării naționale.
Schimbări legislative și un mesaj fără echivoc
Întrebat dacă România urmează modele precum Polonia sau Finlanda, țări care au investit masiv în pregătirea populației pentru situații de conflict, generalul Gheorghiță a vorbit despre modificări legislative deja intrate în vigoare. Potrivit acestuia, legea privind pregătirea populației pentru apărare a fost ajustată chiar din acest an, tocmai pentru a permite o implicare mai largă și mai structurată.
Mesajul său a fost clar: românii trebuie să fie conștienți că susținerea unui efort de război nu înseamnă doar frontul, ci și capacitatea societății de a funcționa, de a rezista și de a răspunde în fața unor crize majore.
Citiți și: Nicușor Dan a promulgat legea pregătirii populației pentru apărare. Ce obligații au românii din străinătate
Voluntariat militar și planuri pe termen lung
Un element central al strategiei prezentate îl reprezintă atragerea tinerilor în structurile Ministerului Apărării Naționale, pe bază de voluntariat. În acest an, Armata Română își propune să pregătească aproximativ 1.000 de militari, urmând ca, în anii următori, să existe două sau chiar trei serii de instruire anual.
Capacitatea de pregătire estimată variază între 2.000 și 10.000 de militari pe an, în funcție de alocările bugetare. Generalul a subliniat că aceste cifre nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-un plan gradual, adaptat resurselor și nevoilor reale de securitate, conform Digi24.
Pregătirea pentru război începe cu pregătirea pentru crize
Șeful Armatei a insistat că ideea de pregătire nu se limitează strict la un scenariu militar. O populație instruită pentru situații de urgență, precum incendii, cutremure sau alte dezastre majore, este mai capabilă să facă față și unor contexte mult mai grave. În acest sens, Armata colaborează cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, dezvoltând programe comune de instruire. Scopul declarat este formarea unei populații reziliente, care să poată reacționa organizat și eficient în fața oricărei crize, inclusiv a uneia de natură militară.