Plante interzise de Uniunea Europeană: Tot mai multe plante care par inofensive sau chiar decorative ajung pe lista celor interzise în Uniunea Europeană. Pentru mulți oameni, vestea vine ca o surpriză, mai ales că unele dintre aceste specii sunt frecvent întâlnite în grădini sau aduse din vacanțe. Problema nu ține de aspectul lor, ci de impactul asupra mediului. Odată plantate, unele dintre aceste specii se răspândesc rapid și pot distruge ecosisteme întregi. Autoritățile europene au început să înăsprească regulile, iar sancțiunile pot ajunge până la 50.000 de euro. Chiar și lipsa de informare nu îi scapă pe proprietari de răspundere.
Plante interzise de UE: lista se extinde constant
Plantele invazive, adică cele aduse din alte regiuni, ajung să domine rapid spațiile în care sunt introduse. Ele concurează plantele locale pentru lumină, apă și nutrienți, iar în multe cazuri le elimină complet. Astfel, echilibrul natural este afectat, iar biodiversitatea scade.
Un exemplu des discutat este Prunus laurocerasus, o specie apreciată pentru garduri vii dese. Deși arată bine și crește rapid, aceasta blochează lumina și împiedică dezvoltarea altor plante. Din acest motiv, a fost interzisă în Elveția începând cu 1 septembrie 2024, în timp ce în alte țări europene rămâne încă permisă, dar controversată.
În statele membre ale Uniunea Europeană se aplică regulamentul privindspeciile invazive, care stabilește clar ce plante sunt interzise. În prezent, pe lista oficială se află 88 de specii, iar numărul lor este în creștere. Printre plantele vizate se numără Ailanthus altissima, Impatiens glandulifera, Humulus japonicus și Triadica sebifera. În 2024, pe listă a fost adăugată și Pistia stratiotes, o plantă acvatică ce poate acoperi rapid suprafețe întinse de apă, sufocând alte specii.
Citiți și: Amenzi de până la 50.000 de euro: Aceste activități de grădinărit sunt interzise în weekendul de Paște.
Cum se răspândesc și de ce sunt greu de controlat
Unele dintre aceste plante au capacitatea de a se extinde extrem de rapid, fie prin rădăcini, fie prin semințe. Chiar și o mică parte rămasă în sol poate duce la regenerarea completă a plantei și la ocuparea întregului teren. Un exemplu cunoscut este Fallopia japonica, o specie care poate pătrunde chiar și prin asfalt sau beton. Din acest motiv, în unele țări este considerată una dintre cele mai greu de eliminat plante invazive.
Există și plante populare în grădini care, deși atrag insecte benefice, pot deveni o problemă pentru ecosistem. Buddleja davidii este un astfel de exemplu: atrage fluturi și albine, dar în același timp înlocuiește speciile sălbatice locale.
Citiți și: UE schimbă legea: Ghivecele cu plante vor fi interzise în viitor
Specialiștii avertizează și asupra plantelor sau semințelor aduse din vacanțe. Chiar dacă par inofensive, acestea pot introduce specii invazive într-un mediu nou. Inclusiv resturile vegetale aruncate la compost pot contribui la răspândirea lor.
Obligații legale și riscuri pentru sănătate
Regulile sunt clare: dacă o plantă interzisă apare în grădină, aceasta trebuie eliminată, indiferent cum a ajuns acolo, relatează Echo24. Autoritățile nu fac diferența între plantarea intenționată și apariția accidentală. Un caz aparte este Heracleum mantegazzianum, cunoscut pentru efectele sale periculoase asupra sănătății. Contactul cu seva acestei plante poate provoca arsuri grave ale pielii, pe lângă impactul negativ asupra mediului.