Peste 2,5 milioane de români sunt rezidenți legali în alte state din Uniunea Europeană, arată calculele News.ro pe baza ultimelor date înregistrate de biroul statistic european Eurostat, valabile pentru 1 ianuarie 2015.
În Italia, Spania şi Ungaria, cetăţenii români se află pe locul întâi în clasamentul imigranţilor după cetăţenie, în timp ce în alte şase state membre ale UE, românii se numără printre cele mai numeroase cinci comunităţi străine. Cei mai numeroşi români se află în Italia, unde erau înregistraţi, la începutul anului 2015, 1,132 milioane de cetăţeni români, reprezentând 22,6% din numărul total al străinilor din peninsulă. În Spania erau înregistraţi, la aceeaşi dată, 708.400 de români, adică 15,9% din totalul străinilor, iar în Ungaria – 28.600 de cetăţeni români, ce reprezintă 19,7% din totalul străinilor.
Alte state din UE cu comunităţi importante de rezidenți români sunt Germania, cu 345.800 de persoane cu cetăţenie română înregistrate la 1 ianuarie 2015, al patrulea contingent de străini, Marea Britanie (178.300 cetăţeni români, locul 5), Austria (71.300, locul 5), Portugalia (31.500, locul 4), Danemarca (18.800, locul 4) şi Slovacia (5.300, locul 3). După România, Polonia este următoarea ţară europeană cu cei mai mulţi cetăţeni care locuiesc în alte state membre, cu circa 1,9 milioane persoane înregistrate la începutul anului 2015.
Eurostat a înregistrat şi statistici privind locul naşterii cetăţenilor străini rezidenţi, în cazul românilor existând uneori diferenţe semnificative, mai ales ca urmare a numărului mare de cetăţeni din Republica Moldova care au primit cetăţenie română – şi sunt automat înregistraţi ca români în alte state din UE -, dar şi a numărului semnificativ de persoane născute în România care s-au stabilit în Ungaria. Totuşi, state precum Germania şi Portugalia nu au statistici repferitoare la ţara naşterii, ci doar la cetăţenia străinilor de pe teritoriul lor. Astfel, în Italia sunt înregistraţi 1,132 milioane de cetăţeni români şi doar 1,016 milioane de persoane născute în România, diferenţa de circa 116.000 de persoane fiind cetăţeni români născuţi în alte state (Republica Moldova sau Ucraina, în proporţie covârşitoare).
De asemenea, în Spania sunt 708.400 de cetăţeni români şi doar 646.200 persoane născute în România, diferenţa fiind de 62.200 de persoane cu cetăţenie română, dar care nu s-au născut în România. O diferenţă inversă este în Ungaria, unde sunt înregistrate ca rezidenți 28.600 de oameni cu cetăţenie română şi 203.400 de persoane născute în România, ceea ce înseamnă că 174.800 de persoane născute în România care locuiesc în Ungaria au primit o altă cetăţenie, ungară sau a altui stat. În cazul Ungariei, diferenţa poate fi explicată şi prin schimbările de frontiere şi de populaţie între România şi Ungaria din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Diaspora, vizată de Fisc. Românii din străinătate, țința proiectului Gospodăria Fiscală