Un pion principal al asigurărilor sociale în Germania este pensia de bătrâneţe, o asigurare care include cotizaţii fie obligatorii, fie opţionale.
În categoria obligativităţii intră angajaţii şi anumite categorii de liberi profesionişti. În acest moment, contribuţiile la asigurare de pensie sunt de 18,7 % din venit, totalul contribuţiei angajatului şi al angajatorului. Vârsta legală de pensionare este la 67 ani, în anumite condiţii la 65 de ani.
O condiţie esenţială a statutului de pensionar în Germania este o contribuţie de minimum 5 ani la asigurarea socială de pensie.
Cum ar arăta însă pensia noastră după o contribuţie de câţiva ani la casa de pensii de stat? Este în regulă să ne bazăm doar pe pensia de stat pentru a avea la bătrâneşte acelaşi stil de viaţă cu care ne-am obişnuit?
În cele ce urmează ne vom folosi de puterea exemplului şi vom vorbi despre două cazuri concrete legate de pensie.
Elena este o mamă româncă, sosită cu familia în Germania la începutul anilor 90. Elena are doi băieţi şi a ales să stea mai mult acasă, pentru a-i creşte.
Astfel, câţiva ani a avut doar minijoburi, dedicându-şi majoritatea timpului familiei. În ultimii 12 ani, după ce copiii au mai crescut. Elena a putut să lucreze cu jumătate de normă pe un salariu de 1.165 euro brut. Valoarea pensiei de stat a Elenei este, în acest moment, fix 190 Euro. Elena nu a lucrat în România.
Ilie a lucrat atât în România, cât şi în Germania. Pentru că România şi Germania sunt membre ale Uniunii europene, Ilie primeşte acum pensie din cele două ţări.
Cu o contribuţie de 13 ani la sistemul german de pensii de stat şi cu o contribuţie de 28 de ani la sistemul de pensii românesc, Ilie are o pensie de 640 Euro, pentru totalul de 41 de ani munciţi.
Dacă ne oprim aici cu exemplificarea, înţelegem că Ilie are avantaj în fata Elenei, având o pensie de trei ori mai mare. Să mergem însă mai departe:
Pentru că a început târziu să muncească în Germania, Ilie nu îndeplineşte condiţia numită Neun Zehntel Regelung, regulă care stabileşte că prestaţiile la casa de sănătate germană să fie 90% din timpul de lucru din a doua jumătate a vieţii de angajat, pentru a putea fi considerat la pensie Pflichtversichert în asigurarea de sănătate.
Ilie nu a fost angajat în Germania suficient de mulţi ani pentru a fi considerat ca asigurat obligatoriu la casa de sănătate de stat im momentul în care a devenit pensionar. Asta înseamnă că Ilie a fost pus în faţă situaţiei de a-şi plăti singur asigurarea de sănătate, încadrat fiind că „Freiwilligversichert“.
Din pensia de 640 euro, 170 de euro merg lunar la asigurarea de sănătate! Restul banilor merg pe chirie şi utilităţi.
Pensia privată
Elena, asemenea multor altor mame care au muncit mai puţin şi au preferat să îşi dedice viaţa familiei, a înţeles încă din primii ani de rezidenţă în Germania că din pensia pe care i-o va oferi statul nu va putea trăi.
Astfel a început să se informeze şi a aflat de pensia Riester, un program pus la punct de ministrul Walter Riester, prin care statul încurajează contribuabilii cu cu bonusuri şi subvenţii pentru a-şi încheia, pe lângă pensia de stat, o pensie privată.
Elena a primit prin contractul ei de pensie privată peste 500 de euro anual de la statul german, subvenţii care, alături de propria contribuţie şi dobânzi, îi vor asigura atât o pensie suplimentară luna de lună cât şi posibilitatea de extragere a unei părţi din capital.
Atunci când contractul dvs de pensie privată Riester este încheiat în urma unei consultante financiare profesionale, veţi descoperi că banii capitalizaţi din contul de pensie pot fi folosiţi mai târziu în mai multe forme, în funcţie de nevoia pe care o aveţi la un moment dat, spre exemplu prin extragerea unui capital de 30% din contul de pensie sau prin finanţarea unui imobil prin Wohn-Riester.
Pensia Riester este un produs financiar prin care puteţi obţine subvenţii de la stat cu o contribuţie de minim 60 de euro pe an. Din acest motiv, în multe familii din Germania subvenţiile anuale de la stat pentru pensie sunt mult mai mari decât contribuţia persoanei asigurate.
Exemplificare subvenţii pentru o familie cu doi copii:
2×154 Euro (subvenţia pentru părinţi) + 2×300 Euro (subvenţia pentru copiii născuţi începând din 2008) = 908 Euro valoarea subvenţiilor
Pensia Rürup
În Germania există mai multe variante de asigurare a unei pensii, această temă fiind una foarte complexă.
Un alt produs care merită să fie menţionat este pensia Rürup, care prezintă de asemenea subvenţii de la stat sub forma avantajelor fiscale. Dacă pentru pensia Riester trebuie îndeplinite anumite condiţii referitoare la situaţia lucrativă, condiţii care nu se aplică liberilor profesionişti, pensia Rürup poate fi încheiată de către oricine îşi doreşte asigurarea pensiei, prin contribuţii flexibile, în cele 3 forme: clasic, dependenta de fonduri sau sub forma instant.
Avantajele pensiei Rürup: nu există rata minimă lunară, plăţile pot fi flexibile, mari deduceri fiscale în faza de economisire, capitalul nu este afectat de insolventa.
Cu siguranţă că tema pensiei în Germania şi planificarea financiară necesită o atenţie deosebită. Informaţia este o necesitate pentru românii din Germania, cu atât mai mult cu cât prin informaţia profesională aveţi acces spre produse şi beneficii financiare pentru întreaga familie. Ce produs de pensie este potrivit pentru familia dvs? Departamentul de planificare financiară al biroului „Weinberg-Consulting, Servicii pentru Românii din Germania “va sta la dispoziţie cu servicii de analiză, consultanta şi planificare financiară gratuite, în zona oraşelor Frankfurt am Main şi Koblenz.
Informaţii puse la dispoziţia Ziarului Românesc de C.I. Weinberg şi M.M. Latcau de la Biroul Weinberg Consulting – Servicii pentru Românii din Germania, Eschersheimer Landstr. 68, 60322 Frankfurt am Main, Tel: 01522 399 7005