O nouă undă de șoc traversează diplomația europeană după ce administrația Trump a transmis Kievului o nouă dată-limită pentru a răspunde ultimei versiuni a așa-numitului „acord de pace” negociat cu Ucraina și Rusia. Dezvăluirile, publicate de Financial Times, indică faptul că președintele american își dorește finalizarea unui acord până la Crăciun, iar presiunea exercitată asupra președintelui Volodimir Zelenski a declanșat o dezbatere intensă în rândul liderilor europeni. Între cereri teritoriale considerate inacceptabile și un Washington care insistă pentru o decizie rapidă, Kievul se află în cea mai delicată poziție diplomatică din ultimii doi ani de război.
Zelenski, prins între presiunea americană și linia roșie a teritoriilor
Potrivit Financial Times, Zelenski le-a transmis liderilor europeni că a fost notificat de emisarii americani cu privire la o nouă limită de timp pentru răspunsul Ucrainei. Un oficial occidental a descris situația Kievului ca fiind „prins între cereri teritoriale pe care nu le poate accepta și o poziție americană pe care nu o poate respinge”. În paralel, Donald Trump a ridicat ideea organizării unor alegeri în Ucraina, un subiect la care Zelenski a răspuns ferm. Într-o conferință de presă online, liderul ucrainean a declarat că scrutinul este o chestiune care ține exclusiv de poporul ucrainean. Deși s-a declarat dispus să organizeze alegeri, el a avertizat că siguranța și legitimitatea votului nu pot fi garantate fără implicarea și protecția partenerilor internaționali.
În vreme ce presiunea crește asupra Kievului, Zelenski a catalogat drept „nefondate” speculațiile conform cărora ar evita alegerile pentru a rămâne la putere. Aceste afirmații circulă tot mai mult în spațiul public occidental, însă echipa diplomatică a Ucrainei insistă că situația de pe front este cea care împiedică orice proces electoral normal.
Citiți și ► Trump, acuzații explozive: Această țară își extinde rapid arsenalul nuclear
Trump vorbește despre avantajul Rusiei
În timp ce Trump susține public că Rusia se află „în poziție mai puternică” în negocieri, oficiali americani și europeni citați de CNN au respins categoric această evaluare. Ei afirmă că nu există nicio dovadă reală că Moscova ar putea obține o victorie rapidă. Totuși, situația militară rămâne complicată.
Un înalt oficial american a recunoscut că Ucraina pierde treptat poziții strategice în est, din cauza luptei de uzură. Totuși, ministrul de externe al Letoniei, Baiba Braže, a nuanțat imaginea, subliniind că Rusia a câștigat mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean în ultimul an – mult sub narațiunea triumfalistă promovată de Kremlin, scrie Merkur.
Frontul economic: rafinării atacate și presiune asupra economiei ruse
În timp ce discuțiile privind pacea continuă, armata ucraineană lovește constant economia de război a Rusiei prin atacuri cu drone. Ținta principală: rafinării, depozite de combustibil și infrastructură industrială crucială pentru armata lui Putin.
Pe 5 decembrie, Ucraina a reușit să lovească rafinăria Syzran din regiunea Samara, la 700 de kilometri de graniță. Atacul a forțat oprirea activității unei instalații ce procesează până la 8,9 milioane de tone de petrol pe an, o lovitură vizibilă pentru gigantul rus Rosneft.
Pierderile armatei ruse continuă să crească
Între timp, pe front, armata rusă înregistrează pierderi uriașe. În ultimele 24 de ore, Moscova ar fi pierdut 1.010 soldați, conform Statului Major ucrainean. Totalul pierderilor umane ale Rusiei de la începutul invaziei depășește 1,18 milioane de militari uciși sau răniți. Moscova ar fi pierdut, de asemenea, peste 11.400 de tancuri, aproape 23.700 de vehicule blindate și peste 34.900 sisteme de artilerie – cifre care arată dimensiunea colosală a conflictului.