Ceea ce până nu demult părea doar un avertisment al oamenilor de știință începe acum să fie tratat ca o amenințare globală comparabilă cu pandemia de Covid. În timp ce Europa se confruntă cu valuri de căldură extreme, incendii, secetă și fenomene meteo tot mai agresive, o comisie de experți cere Organizației Mondiale a Sănătății să facă un pas fără precedent: declararea oficială a unei „urgențe sanitare internaționale” din cauza schimbărilor climatice. Semnalul de alarmă vine chiar înaintea Adunării Mondiale a Sănătății de la Geneva și ar putea schimba complet modul în care guvernele tratează criza climatică. Specialiștii avertizează că efectele încălzirii globale nu mai reprezintă o problemă a viitorului, ci o amenințare imediată pentru milioane de oameni, în special în Europa, regiunea care se încălzește cel mai rapid de pe planetă.
OMS, presată să ridice nivelul maxim de alertă
Solicitarea a fost făcută de Comisia Paneuropeană pentru Climă și Sănătate, un grup independent format din foști premieri, miniștri și experți internaționali, creat anul trecut de biroul european al OMS. Comisia este condusă de fostul premier al Islandei, Katrín Jakobsdóttir, iar printre membri se află și fostul ministru german al Sănătății, Karl Lauterbach.
Experții cer directorului general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, să declare „urgență de sănătate publică de interes internațional”, aceeași alertă maximă folosită la începutul pandemiei de Covid-19. De această dată însă, motivul nu este apariția unui nou virus, ci efectele tot mai grave ale schimbărilor climatice.
Potrivit raportului publicat de OMS Europa, valurile de căldură, incendiile de vegetație, seceta, poluarea și fenomenele meteo extreme provoacă deja pierderi uriașe de vieți omenești și pun presiune pe sistemele medicale și economice.
Citiți și: Cel mai fierbinte an din istoria omenirii? Un Super El-Niño se pregătește
Karl Lauterbach a declarat pentru presa germană: „OMS trebuie să acorde mai multă atenție combaterii crizei climatice. Să așteptăm în mijlocul catastrofei nu are niciun sens.” Potrivit acestuia, aproximativ 600.000 de oameni mor anual în Europa din cauza efectelor combustibililor fosili, iar alte 60.000 de decese sunt asociate valurilor de căldură.
Europa, regiunea care se încălzește cel mai rapid
Raportul OMS arată că regiunea europeană se încălzește de două ori mai rapid decât media globală. Specialiștiii avertizează că există riscul apariției unor „puncte critice” climatice, adică schimbări ireversibile ale sistemelor naturale ale planetei.
Citiți și: OMS declară urgență internațională după noul focar de Ebola: „Ar putea fi mult mai mare decât se știe”
„Criza climatică este o amenințare la adresa siguranței, coeziunii sociale, drepturilor omului și sănătății”, a declarat Katrín Jakobsdóttir. „Nu mai este o problemă a generațiilor viitoare. Este o amenințare reală și prezentă pentru noi, chiar acum, în Europa.”
Experții avertizează că lipsa unor măsuri rapide va afecta alimentația, accesul la apă, securitatea energetică și infrastructura critică. În plus, costurile economice ale inacțiunii ar putea deveni uriașe în următorii ani, relatează Spiegel.
Se cer măsuri radicale și reforme urgente
Comisia cere guvernelor europene să trateze schimbările climatice ca pe o problemă de securitate națională și sănătate publică. Raportul recomandă investiții accelerate în energie regenerabilă, reducerea dependenței de combustibili fosili și adaptarea sistemelor medicale la noile riscuri climatice.
Printre măsurile propuse se numără și instruirea personalului medical pentru gestionarea efectelor climatice asupra sănătății, dezvoltarea sistemelor de avertizare pentru valuri de căldură și integrarea indicatorilor climatici în evaluarea sistemelor sanitare.
În paralel, dezbaterea a explodat și online. Pe Reddit și alte platforme sociale, utilizatorii discută intens despre posibilitatea ca OMS să trateze oficial criza climatică drept o urgență globală de sănătate publică. Unii consideră măsura necesară, în timp ce alții se tem de implicațiile politice și economice ale unei astfel de decizii.