Două treimi din deportări au eșuat – Germania se confruntă cu un paradox pe care nicio declarație politică nu îl poate ascunde: în timp ce coaliția CDU/CSU–SPD a proclamat solemn o „ofensivă de deportări” ca piatră de temelie a noii guvernări, cifrele transmise de Poliția Federală arată o realitate cu totul diferită. Din totalul tentativelor de deportare înregistrate în 2025, 60% au eșuat — adică din 55.642 de cazuri procesate, doar 22.787 de persoane au fost efectiv scoase din țară. Restul, aproape 33.000, au rămas. Cel mai frecvent motiv: persoana vizată pur și simplu nu mai era unde trebuia să fie.
Poliția landurilor nu a reușit să predea 21.341 de migranți cu obligație de a părăsi teritoriul, pentru că aceștia dispăruseră din locuințele lor înainte de sosirea agenților. Alte 11.184 de cereri de returnare au fost anulate, din diverse motive administrative sau juridice, înainte să înceapă procedura. Și după ce predarea se realiza, lucrurile tot mergeau prost: 1.593 de cazuri au eșuat chiar la aeroport, după ce persoana fusese deja preluată de autorități. Datele au fost confirmate oficial de Bundespolizei și publicate pentru prima dată în contextul unui răspuns al Ministerului de Interne german la o interpelare a fracțiunii AfD, la finele lunii februarie. Ele descriu nu o problemă accidentală, ci o criză sistemică de punere în aplicare a legii.
Telefoanele, ultima speranță a autorităților germane
Ministrul de Interne al landului Hessa, Roman Poseck, a venit cu o soluție care a stârnit imediat reacții: localizarea prin telefon mobil a persoanelor cu obligație de a pleca. „Nu este vorba de a pune sub suspiciune generală fiecare persoană cu ordin de expulzare și de a o supraveghea”, a explicat politicianul CDU, precizând că măsura ar intra în vigoare abia după ce autoritățile constată că persoana nu poate fi găsită la domiciliu.
Colegul său din Saxonia, ministrul de interne Armin Schuster, a susținut inițiativa, descriind-o drept „un instrument complementar important”, dar a mers mai departe: a cerut ca detenția preventivă înainte de deportare să fie posibilă mai des, inclusiv prin modificări la nivel european care să permită folosirea locurilor de detenție obișnuite în acest scop. Dezbaterea în jurul localizării prin GPS a telefoanelor nu este una pur tehnică — ea atinge un nerv sensibil al societății germane, unde drepturile fundamentale și protecția datelor personale sunt, în mod tradițional, privite cu maximă seriozitate. Oponenții unei astfel de măsuri susțin că ar crea un precedent periculos, indiferent de categoria de persoane vizate.
Citiți și: Români vizați de măsuri dure în Germania: Bürgergeld suspendat și ordin de expulzare
Pe fondul acestor eșecuri, datele comparative scot în evidență ceva și mai inconfortabil pentru guvernul Merz. În ultimele patru luni ale guvernului anterior — cel condus de SPD în coaliția Ampel — au fost deportate în medie 2.035 de persoane pe lună. Sub noua coaliție negru-roșie, între mai și decembrie 2025, media a scăzut la 1.831 de persoane lunar. Gottfried Curio, specialistul AfD în politică internă, a rezumat situația cu o formulă tăioasă: „schimbarea de curs în materie de migrație, declarată cu tam-tam, nu s-a produs deloc în domeniul returnărilor.”
Principalele destinații ale celor care au fost totuși deportați au fost Turcia (2.798 de persoane), Siria (1.705) și Georgia (1.696). Între timp, Germania rămâne țara UE cu cel mai mare număr de solicitanți de azil — un sfert din totalul european — și cu o populație de aproape 3,3 milioane de persoane înregistrate în Registrul Central al Străinilor. Promisiunile electorale au lăsat locul aritmeticii dure a unui sistem care nu face față propriilor sale angajamente.