Nicolae Bahan a fost unul dintre muncitorii sezonieri aduși cu avioanele în Germania pentru a ajuta la culegerea sparanghelului. În dimineața zilei de 11 aprilie, bărbatul de 57 de ani, care a muncit în localitatea Bad Krozingen din landul Baden-Württemberg, a fost găsit mort în containerul de locuit în care era cazat. Un test ulterior a arătat că fusese infectat cu noul coronavirus.
Der Spiegel publică o investigație despre cazul românului mort pe câmpurile din Germania.
Publicaţia germană o citează pe ministra federală a Agriculturii, Julia Klöckner (CDU), care a declarat la un talkshow TV că bărbatul din România ar fi murit în urma unui infarct. Autorii articolului au remarcat că declarația responsabilei din guvernul german a sunat ca un fel de liniștire a celorlalți muncitori sezonieri, pentru a nu periclita recoltarea sparanghelului, o legumă foarte apreciată în Germania.
Dar în containerele strâmte, neaerisite și adesea dărăpănate în care trăiesc mulți sezonieri români care ajută la strângerea recoltelor, pericolul de infectare a devenit un risc profesional: alte patru persoane au fost testate pozitiv la coronavirus la ferma din Bad Krozingen. Totuși, recoltarea continuă.
Sărăcia îi obligă pe oameni să își caute norocul în alte părți
Merită efortul? O întrebare care îi preocupă mai puțin pe cei care au neapărată nevoie de banii câștigați la cules de sparanghel în Germania, după cum notează jurnaliștii de la Der Spiegel. Nicolae Bahan provenea din Solca, o localitate din nordul României, din Bucovina. Soția sa venise la muncile agricole la această fermă germană deja în urmă cu nouă ani, doi ani mai târziu și-a adus și soțul.
Jurnaliștii de la Der Spiegel au stat de vorbă cu primarul din Solca, Cornel Tehaniuc, care le-a explicat pe scurt de ce aleg numeroși locuitori de acolo să meargă la muncă în Germania, inclusiv în plină pandemie de coronavirus: Se poate muri și de foame! În Solca, în ultimii 30 de ani, au fost închise rând pe rând fabrica de lemn, cea de textile, berăria, precum și sanatoriul cu băile. Din 5.000 de locuitori, au mai rămas 2.000, notează articolul din publicația germană. Sărăcia și neajunsurile îi obligă pe oameni să își caute norocul în alte părți.
Asta a făcut și Nicolae Bahan, care venise deja din 20 martie cu un zbor charter în landukl federal Baden-Württemberg, la ferma din Bad Krozingen.
Condiții foarte grele pentru sezonieri
Aproape toți muncitorii sezonieri au venit din Suceava, județul cel mai afectat de coronavirus din România – un aspect trecut cu vederea la angajarea lucrătorilor, observă autorii articolului. Despre Bahan se spune că s-ar fi infectat în Germania, dar la ferma din Bad Krozingen el ar fi avut contact aproape exclusiv cu români.
Der Spiegel a stat de vorbă cu conducerea firmei și cu cea a asociației producătorilor de sparanghel. Aceștia au explicat situația foarte grea în care s-ar găsi din cauza epidemiei actuale. Se așteaptă ca 30% din recolta de sparanghel și căpșuni să se piardă, ceea ce le va produce fermierilor locali daune serioase.
Muncitorii români care ajută la strângerea recoltei locuiesc în containere plasate pe terenul fermei, printre câmpuri. Conducerea fermei face referire la măsurile de protecție impuse de Ministerul german de Interne: carantina obligatorie după sosirea în Germania a lucrătorilor, munca în grupuri mici.
Șeful firmei nu vrea însă să le arate jurnaliștilor de la Der Spiegel condițiile în care locuiesc lucrătorii români. Pe Internet circulă fotografii care dezvăluie fața deloc plăcută a acestor condiții.
„Paturi de fier ca la închisoare și dulapuri ruginite”
Der Spiegel a aflat însă detalii despre aceste condiții de la alți români care au lucrat anterior acolo. Este vorba de cuplul Ionela și Gheorghe Rusu (nume schimbate de Der Spiegel, care cunoaște însă identitatea celor doi). Aceștia spun că experiența de la Bad Krozingen a fost una deloc bună. Ionela Rusu a povestit prin intermediul unui serviciu de mesagerie online cum le-a mers la Bad Krozingen.
Soții Rusu, ambii trecuți de 50 de ani, provin tot din nordul României. El a fost șofer de camion, iar soția s-a ocupat de casă și de copii. Au venit la cules de sparanghel la Bad Krozingen după aderarea României la UE în 2007. Ionela le-a povestit jurnaliștilor că au muncit foarte mult pentru bani puțini, în 2013 au venit pentru ultima dată la această fermă, primind patru euro pe oră. Ca să câștige destui bani, soții au fost nevoiți să lucreze și două ture pe zi.
Condițiile de cazare erau de asemenea proaste: „Eram 5-7 oameni într-o cameră, cu paturi de fier ca la închisoare și dulapuri ruginite, la baia comună dușurile erau despărțite doar de perdele de plastic, iar la bucătărie nu era nici măcar o chiuvetă”, a povestit Ionela Rusu pentru Der Spiegel. Mai mult, românilor le fuseseră reținute actele de identitate, nu au primit nici copie după contractul de muncă, nici adeverință salarială. Soții Rusu lucrează între timp pentru o altă unitate agricolă din sudul Germaniei.
Șeful firmei din Bad Krozingen nu a comentat mai nimic pe marginea acestor acuzații, notează Der Spiegel. Firma susține că ar plăti salariul minim de 9,35 euro pe oră și chiar prime. Un muncitor serios ar face cam 2.000 de euro pe lună. Doar că o parte din bani revine firmei de intermediere din România, altă parte se duce pe cheltuielile de transport, 8 euro pe zi ar costa chiria barăcii de locuit, alți 4 euro zilnic masa de prânz.