Pentru prima dată după aproape 15 ani, autoritățile din Duisburg, Germania, observă o scădere vizibilă a numărului de români și bulgari înregistrați în oraș, după o perioadă în care migrația din Europa de Sud-Est a fost un subiect constant de dezbatere publică. În niciun alt oraș din Renania de Nord-Westfalia nu locuiesc atât de mulți cetățeni proveniți din cele două țări, iar tema „migrației sărăciei” a marcat intens viața comunității locale. Primarul Sören Link (SPD) a criticat în repetate rânduri faptul că mulți dintre noii veniți beneficiaseră de ajutoare sociale, în ciuda lipsei unor venituri stabile, ceea ce a amplificat tensiunile sociale. Tendința pare însă să se inverseze, iar datele oficiale arată pentru prima oară un declin semnificativ.
Potrivit administrației locale, trendul descendent se conturează clar. „Din 2023 se observă o tendință pozitivă”, afirmă Christoph Witte, purtătorul de cuvânt al Primăriei Duisburg. „Numărul cetățenilor români și bulgari înregistrați în oraș a scăzut cu aproximativ 860 de persoane între 2023 și septembrie 2025”, adaugă el. Acest declin reprezintă o schimbare notabilă, întrucât până atunci cifrele crescuseră constant din 2010. În 2023, municipalitatea consemnase chiar cele mai ridicate valori de până atunci: 16.359 de bulgari și 10.074 de români.
Date, cauze și implicații ale scăderii
Conform registrului de evidență a populației, la finalul lui 2024 numărul cetățenilor bulgari a scăzut la 16.317 (-42), iar cel al românilor la 9930 (-244). Până la 30 septembrie 2025, diminuarea a continuat: 15.847 de bulgari (-470) și 9722 de români (-208). În total, între decembrie 2023 și septembrie 2025, scăderea cumulează 864 de persoane, adică 3,36%.
CITIȚI ȘI ► Duisburg, orașul românilor și bulgarilor. Primarul: „Vin pentru alocații și ajutoare sociale în primul rând”
Autoritățile subliniază că acest fenomen este influențat atât de plecările voluntare, cât și de abrogările administrative, numite și „Zwangsabmeldungen”. Doar în 2024 au fost înregistrate 5882 de plecări, dintre care 4122 au fost operate din oficiu, cel mai mare număr din 2019 încoace.
Un alt factor îl reprezintă reducerea noilor sosiri. Dacă în 2023 au venit 5456 de persoane din România și Bulgaria, în 2024 numărul lor a coborât la 5084, ceea ce a dus pentru prima dată la situația în care plecările au depășit sosirile. Totuși, mobilitatea rămâne ridicată, ceea ce sugerează o comunitate în continuă schimbare.
Reprezentanții orașului atribuie parțial această evoluție controalelor stricte ale Oficiului de Ordine Publică. „Se poate presupune că verificările consecvente și măsurile întreprinse au contribuit la această evoluție pozitivă”, explică Witte. Acestea includ controale la adresele declarate și actualizarea registrelor prin eliminarea persoanelor care nu locuiesc efectiv acolo. Un exemplu notoriu este cel din Weißen Riesen, unde în urma unei verificări efectuate pe 29 octombrie 2024, numărul locatarilor a scăzut doar administrativ cu 500 de persoane, iar alocațiile pentru 59 de copii au fost suspendate.
Ce înseamnă scăderea pentru oraș
În ciuda reducerii numerice, proporția cetățenilor bulgari și români în populația totală a orașului rămâne ridicată: 3,1% bulgari și 1,9% români, la o populație totală în scădere, ajunsă la 505.774 locuitori în septembrie 2025. Astfel, Duisburg continuă să fie orașul cu cea mai mare pondere a acestor comunități în NRW, urmat de Gelsenkirchen, unde trăiesc 2,8% bulgari și 1,6% români.
Parte a „măsurilor de ordine publică” sunt și acțiunile controversate ale Taskforce Problemimmobilien, echipe speciale care, din 2016, au declarat aproape 150 de imobile ca fiind improprii locuirii. Intervențiile se bazează pe expertize tehnice ale TÜV, rapoarte de securitate la incendiu și constatări ale serviciilor municipale. De cele mai multe ori, acestea se finalizează cu interzicerea utilizării clădirilor, pe motiv de „pericol iminent pentru viață și integritate”. În mod frecvent, chiriașii afectați sunt familii de romi bulgari și români, care, deși primesc oferte de relocare în centre de urgență, refuză aproape întotdeauna aceste alternative, scrie WAZ.
Primăria susține că aceste măsuri au ca scop protejarea locatarilor, în timp ce criticii acuză o politică „discriminatorie și ostilă familiilor cu copii”, care nu abordează problemele structurale ale unor imobile degradate, exploatate de rețele care percep chirii exagerate pentru condiții precare.