Un echipaj internațional de cercetători din Marea Britanie, Statele Unite și Africa de Sud lucrează în acest moment la un vaccin împotriva hantavirusului — un virus cu rată de mortalitate de până la 40% care a ucis trei oameni într-un focar izbucnit pe nava de croazieră MV Hondius în luna aprilie. Contextul în care această veste apare nu e liniștitor: Organizația Mondială a Sănătății a confirmat deja cinci cazuri certificate la bordul navei, alți trei pasageri sunt suspectați, iar peste 100 de oameni se află încă pe vas, expuși unui risc pe care autoritățile nu l-au eliminat.
Centrul american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) a clasificat focarul drept urgență de nivel 3, cea mai scăzută treaptă de activare de urgență, ceea ce înseamnă că amenințarea pentru populația generală rămâne deocamdată redusă — dar evoluția situației este urmărită cu atenție la cel mai înalt nivel medical internațional.
O tehnologie nouă: vaccinuri livrate cu drona, rezistente la căldură
Profesoara de chimie Asel Sartbaeva de la Universitatea Bath conduce una dintre echipele implicate în acest proiect și lucrează la vaccinul împotriva hantavirusului de dinainte ca focarul actual să fi izbucnit. Colaborarea reunește un grup din Texas care a dezvoltat antigenul, grupul din Bath specializat în stabilizare termică și compania sud-africană Afrigen. Ceea ce face această inițiativă remarcabilă nu e doar ținta — virusul în sine —, ci metoda de livrare.
Cercetătorii lucrează la o tehnologie numită insilicizare, care învelește vaccinul în straturi microscopice de material, făcându-l rezistent la variații de temperatură. „Ceea ce am făcut este să aplicăm stabilizarea termică pentru a face acel vaccin rezistent la schimbările de temperatură, astfel încât să putem realiza, de exemplu, livrări cu drona”, a explicat profesoara Sartbaeva pentru BBC.
În prezent, vaccinurile trebuie transportate la temperaturi scăzute pentru a rămâne stabile — o constrângere logistică enormă în zone izolate sau afectate de conflicte. Dacă tehnologia va funcționa la scară, ar putea revoluționa nu doar răspunsul la hantavirus, ci întregul lanț de distribuție a vaccinurilor în regiuni greu accesibile.
Citiți și: Virusul care sperie lumea întreagă: a apărut înregistrarea video de pe nava de croazieră
Tulpina Andes a hantavirusului, identificată în focarul de pe MV Hondius, este extrem de rară — au existat doar aproximativ 3.000 de cazuri cunoscute în toată istoria medicală —, dar este singura formă documentată de hantavirus care se transmite de la om la om. Simptomele apar între una și opt săptămâni după infectare și includ oboseală, febră, dureri musculare și, în stadii avansate, tuse severă și dificultăți respiratorii grave, prin sindromul pulmonar pe care îl provoacă.
Rata de mortalitate oscilează între 20 și 40%, ceea ce plasează ANDV printre cei mai periculoși agenți patogeni cu transmitere interumană documentată. Că un vaccin funcțional ar schimba dramatic ecuația este evident — întrebarea care rămâne suspendată în aer este cât de curând va fi gata și dacă va ajunge la timp pentru o lume în care astfel de focare nu mai sunt doar statistici îndepărtate.