Războiul din Ucraina ar putea intra într-o etapă mult mai periculoasă, după ce atacurile desfășurate în adâncimea teritoriului rus au provocat pierderi importante și o criză tot mai vizibilă în sectorul energetic. Surse apropiate Kremlinului susțin că Vladimir Putin respinge ideea unui armistițiu și este hotărât să continue ofensiva, chiar dacă o extindere a operațiunilor ar putea aduce Rusia mai aproape de o confruntare directă cu NATO. Printre primele ținte vizate, în cazul unei astfel de confruntări, s-ar afla bazele NATO din România.
Putin se pregătește să lovească bazele NATO din România
Posibilitatea unor lovituri asupra bazelor NATO din România și din statele baltice a fost invocată de Andrei Ilnițki, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, într-un editorial publicat de cotidianul economic Kommersant. Acesta a descris o escaladare în mai multe etape, care ar putea începe cu distrugerea unor obiective industriale majore din Ucraina și ar continua prin atacarea infrastructurii militare și industriale utilizate pentru sprijinirea Kievului.
Ilnițki a indicat drept posibile ținte bazele NATO din România și țările baltice, dar și fabricile europene care produc drone și rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina. Afirmațiile sale nu reprezintă un anunț oficial al Kremlinului și nici o decizie militară confirmată. Ele arată însă cât de departe merge dezbaterea despre răspunsul Rusiei, într-un moment în care vocile radicale de la Moscova cer abandonarea negocierilor.
Surse apropiate Kremlinului vorbesc despre o „mare probabilitate”
Trei surse apropiate Kremlinului au declarat că Vladimir Putin nu este dispus, în acest moment, să înceapă negocieri reale de pace. Două dintre acestea consideră că liderul rus va alege mai degrabă escaladarea conflictului, iar una dintre surse, care se întâlnește periodic cu președintele, a vorbit despre o „mare probabilitate” a unei intensificări militare în următoarele luni. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor și porturilor rusești i-ar fi întărit hotărârea.
Putin ar fi respins inclusiv recomandările unor consilieri care i-au propus acceptarea unui armistițiu de-a lungul actualei linii a frontului. Liderul de la Kremlin consideră o chestiune de principiu cucerirea întregului Donbas și ar avea nevoie de o victorie militară clară după mai mult de patru ani de război. Analiștii occidentali apreciază însă că atingerea acestui obiectiv ar putea necesita o nouă mobilizare de amploare în Rusia.
Kremlinul amenință cu o zonă-tampon mai mare
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins ideea că atacurile ucrainene în interiorul Rusiei ar putea grăbi negocierile. „Cu cât vor crește atacurile regimului de la Kiev asupra infrastructurii noastre, cu atât ne vom mări zona noastră de securitate”, a transmis acesta. Potrivit lui Peskov, presiunea militară ar prelungi războiul și ar determina Moscova să creeze o zonă-tampon mai extinsă în jurul teritoriului rus.
Informațiile publicate de Reuters arată că scenariul privind bazele din România provine din analiza fostului oficial rus Andrei Ilnițki, în timp ce perspectiva escaladării este susținută separat de sursele apropiate Kremlinului. Agenția precizează că Rusia ar putea viza și aproximativ 30 de mari obiective industriale ucrainene, inclusiv infrastructura portuară din Odesa, înaintea unei eventuale extinderi către facilități aflate pe teritoriul statelor NATO.
Vezi și: „Cea mai mare greșeală” făcută de europeni: purtătorul de cuvânt al lui Putin vorbește despre „al Treilea Război Mondial”
Un atac ar activa mecanismul de apărare al NATO
Lovirea unei baze din România ar însemna atacarea teritoriului unui stat NATO și ar putea declanșa aplicarea articolului 5, potrivit căruia un atac împotriva unui membru este considerat un atac împotriva întregii Alianțe. Experții avertizează că Moscova ar putea prefera inițial acțiuni izolate, atacuri hibride sau incidente greu de atribuit, încercând să testeze reacția aliaților fără a declanșa imediat o confruntare militară totală.