După ce Călin Georgescu a spus că România este „o corabie care se scufundă”, Nicușor Dan a spus că „România este o țară coruptă”. Și asta chiar de 1 decembrie. Preşedintele Nicuşor Dan a transmis luni seară, la recepţia de la Palatul Cotroceni dedicată Zilei Naţionale, unul dintre cele mai directe şi mai tranşante discursuri ale mandatului său. Şeful statului a afirmat că România este „o ţară coruptă”, iar cetăţenii au dreptate să fie revoltaţi când statul nu arată voinţă reală în combaterea corupţiei. El a subliniat că românii sunt exasperaţi de faptul că tocmai oamenii acuzaţi de fapte de corupţie apar la televizor şi dau lecţii de moralitate.
„România este mai puţin coruptă decât acum 20 de ani”, dar corupţia a frânat progresul
Nicuşor Dan a ţinut să precizeze că, în pofida situaţiei actuale, România este totuşi într-o poziţie mai bună decât cea de acum două decenii. Corupţia din ultimii ani, afirmă el, „ne-a ţinut înapoi” şi a împiedicat ţara să atingă un nivel de dezvoltare mai ridicat. În acelaşi timp, preşedintele a spus că în ultimele luni „nu a văzut corupţie la vârful statului român”, o referire menită să marcheze o evoluţie pozitivă, chiar dacă insuficientă pentru a schimba imaginea generală.
Preşedintele a vorbit apoi despre nivelul de trai al românilor, afirmând că populaţia trăieşte mai prost decât anul trecut, dar mult mai bine decât acum 20 de ani. În acelaşi timp, el a comparat România cu state din regiune, susţinând că situaţia economică a ţării este mai bună decât cea a multor vecini. Declaraţiile au venit într-un context în care şeful statului a pledat pentru echilibru şi luciditate în evaluarea realităţilor sociale ale prezentului.
Citiți și: Călin Georgescu, mesaj de Ziua Națională: „Corabia România se scufundă”
Educaţia, sănătatea şi economia: probleme vechi, progrese insuficiente
Nicuşor Dan a recunoscut că sistemul de învăţământ este „slab spre foarte slab”, chiar dacă există insule de excelenţă care rezistă în ciuda dificultăţilor. În privinţa sănătăţii, el a spus că sistemul este „foarte departe” de ceea ce ar fi trebuit să fie, în raport cu resursele financiare investite de stat. Totuşi, a remarcat apariţia primelor corpuri de spital realizate prin finanţarea PNRR, considerându-le un prim pas în direcţia corectă.
Şeful statului a evidenţiat dinamismul economiei private, care în ultimul deceniu a reuşit să dubleze PIB-ul României. În ciuda acestor rezultate, deficitul comercial rămâne ridicat, iar actuala politică economică este considerată insuficient conturată. Totuşi, România a reuşit să respecte calendarul pentru aderarea la OCDE, un obiectiv strategic urmărit de autorităţi.
Alegerile anulate, dezinformarea şi relaţia cu UE
Un moment sensibil al discursului a fost referirea la anularea alegerilor prezidenţiale din anul trecut. Nicuşor Dan a afirmat că acest episod a creat îndoieli atât în rândul cetăţenilor, cât şi al partenerilor externaţionali. El a susţinut că există „multe dovezi” privind interferenţe nelegale în procesul electoral şi o campanie de manipulare desfăşurată de Rusia în România şi Europa în ultimul deceniu, deşi încă nu există un raport complet privind cele întâmplate.
Preşedintele a reamintit şi beneficiile apartenenţei României la UE, inclusiv atragerea a circa 100 de miliarde de euro, dar a spus că vocea României nu s-a făcut întotdeauna auzită. A invocat şi episodul extinderii Spaţiului Schengen, considerând că România a fost „clar nedreptăţită”. Totodată, a vorbit despre cei cinci milioane de români plecaţi în străinătate, pe care i-a numit „o carte de vizită pentru România”, cu potenţial de a contribui decisiv dacă statul va reuşi să construiască o relaţie corectă cu diaspora, scrie news.ro.
Apel la calm şi responsabilitate naţională
Nicuşor Dan a criticat modul în care spaţiul public este „poluat de sloganuri”, adăugând că unii politicieni transformă discursul public în „ţipete şi urlete”. El a lansat un apel general la coborârea tonului, la discuţii calme şi la găsirea unor puncte comune de construcţie socială. Preşedintele a subliniat că doar naţiunile cu solidaritate internă pot depăşi perioadele complicate, iar memoria celor care au luptat pentru România obligă fiecare cetăţean la responsabilitate.