Criza din Orientul Mijlociu atinge o nouă etapă dramatică. „Vom ocupa Fâșia Gaza. Decizia a fost luată”, a anunțat un înalt oficial din biroul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu pentru Channel 12. Potrivit sursei, Hamas nu ar avea nicio intenție să elibereze alți ostatici fără o capitulare totală a Israelului. Însă de la Ierusalim vine un mesaj clar: „Nu ne vom preda. Dacă nu acționăm acum, ostaticii vor muri de foame și Gaza va rămâne în mâinile Hamas”.
Ocuparea totală a Fâșiei Gaza ar fi, așadar, următorul pas decis de Netanyahu, cu sprijinul politic al dreptei israeliene și, potrivit Ynet, și cu acordul fostului președinte al Statelor Unite, Donald Trump, care și-ar fi exprimat susținerea față de operațiunea militară. Surse diplomatice susțin că Washington și Tel Aviv împărtășesc convingerea că Hamas nu mai este interesată de un acord.
Conflictul, între timp, continuă să facă victime civile. Potrivit unor surse medicale palestiniene citate de Al Jazeera, cel puțin 67 de persoane au fost ucise astăzi în Gaza sub bombardamentele israeliene, dintre care 30 în timp ce se aflau la coadă pentru a primi ajutor umanitar. Foamea a devenit o armă de război: Ministerul Sănătății din Gaza anunță că cel puțin cinci persoane au murit de epuizare în ultimele 24 de ore.
Situația a devenit și mai dramatică după un atac cu dronă israeliană în apropierea sensului giratoriu Al-Tawam, în nordul Fâșiei. Potrivit agenției palestiniene Wafa, atacul a vizat un grup de lucrători umanitari, ucigând cel puțin cinci civili și rănind alți șapte. Bilanțul, care ar putea crește, întărește acuzația că Israelul lovește inclusiv pe cei care încearcă să ofere ajutor.
Hamas, prin declarații preluate de Jerusalem Post, ar fi cerut cel puțin 250 de camioane cu ajutoare umanitare pe zi ca premisă pentru reluarea dialogului. Un mesaj care confirmă faptul că mișcarea islamistă pune asediul și condițiile umanitare ale populației în centrul negocierilor.
CITIȚI ȘI ► Germania trimite avioane de ajutor umanitar pentru Gaza. Merz: „Situația e catastrofală”
Pe măsură ce războiul continuă, crește și presiunea diplomatică. Peste 600 de foști înalți oficiali ai securității israeliene, inclusiv foști șefi ai Mossad și Shin Bet, au trimis o scrisoare către Donald Trump cerându-i să îl convingă pe Netanyahu să oprească războiul. În aceeași direcție a acționat și liderul rus Vladimir Putin, care a discutat de două ori în câteva zile cu premierul israelian, oferind un rol de mediere, inclusiv în dosarul nuclear iranian.
Între timp, Înalta Curte israeliană a blocat demiterea procurorului general Gali Baharav-Miara, dorită de însuși Netanyahu. Premierul ceruse înlăturarea acesteia în cadrul unei manevre politice intens contestate, care a stârnit critici puternice atât pe plan intern, cât și extern. Cazul riscă să alimenteze tensiuni suplimentare în țară, chiar în timp ce Israelul se pregătește pentru o escaladare militară.
În Israel crește și tensiunea socială. Unii activiști israelieni au tăiat cauciucurile unor camioane care transportau ajutoare umanitare către Gaza, în semn de protest împotriva oricărei deschideri către Hamas. În același timp, peste 100 de jurnaliști internaționali au semnat o petiție pentru a cere acces liber în Fâșie, acuzând Tel Aviv că ascunde intenționat imagini din conflict.
Printre cele mai urgente solicitări din partea organizațiilor internaționale se numără cea a Crucii Roșii și a Organizației Mondiale a Sănătății, care cer eliberarea imediată a ostaticilor. Dar mesajul transmis de Netanyahu a fost rece: „Timpul negocierilor a trecut. Ostaticii se vor întoarce doar printr-o victorie militară”.