
NATO analizează posibilitatea unui „atac preventiv” împotriva Rusiei ca răspuns la intensificarea acțiunilor de război hibrid, a declarat pentru Financial Times amiralul Giuseppe Cavo Dragone, șeful Comitetului Militar al Alianței. Potrivit acestuia, structurile NATO discută scenarii mai proactive, în special în domeniul cibernetic, unde capacitățile ofensive ale statelor membre ar permite o reacție mai rapidă și mai eficientă în fața atacurilor atribuite Moscovei.

NATO caută o doctrină mai proactivă în fața războiului hibrid
Europa a fost lovită în ultimii ani de multiple episoade de război hibrid, unele asociate direct cu Rusia, iar mai multe state est-europene cer Alianței să nu mai rămână strict reactivă. Un răspuns preventiv ar fi mai ușor de aplicat în zona atacurilor cibernetice, unde multe țări NATO au instrumente avansate, însă este dificil de adaptat în fața sabotajelor fizice sau a dronelor folosite pentru operațiuni clandestine. Cavo Dragone a nuanțat că un astfel de „atac preventiv” ar putea fi încadrat drept acțiune defensivă, dar reprezintă o schimbare majoră de abordare.
În discuțiile interne, oficialii NATO ridică probleme esențiale privind cadrul legal, responsabilitatea operațională și limitele impuse de etică și jurisdicție. Amiralul subliniază că Alianța este constrânsă de reguli pe care adversarul nu le respectă, ceea ce face reacția mai greoaie. Totuși, el afirmă că adoptarea unei poziții mai ferme poate deveni necesară, deoarece presiunea atacurilor hibride ar putea crește în anii următori.
Citiți și: Putin surprinde Europa: promite în scris că nu va ataca continentul

Baltic Sentry, misiunea care a blocat sabotajele din Marea Baltică
Financial Times notează că NATO a marcat un succes important prin operațiunea Baltic Sentry, în cadrul căreia nave, avioane și drone au patrulat Marea Baltică pentru a preveni sabotajele asupra infrastructurii subacvatice. În 2023 și 2024, cablurile submarine au fost vizate repetat de nave asociate „flotei din umbră” ruse folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale, însă după lansarea misiunii nu s-au mai înregistrat incidente. Dragone consideră acest lucru o dovadă că descurajarea funcționează când există acțiune coordonată și vizibilă, scrie Financial Times.
Diplomați din statele baltice citați de publicație avertizează că reacțiile întârziate nu fac decât să încurajeze noi tentative din partea Rusiei. Atunci când acțiunile hibride sunt ieftine pentru Moscova, dar costisitoare pentru țările europene, presiunea asupra NATO crește pentru a găsi un răspuns inventiv și eficient. Conform declarațiilor lui Cavo Dragone, adevărata provocare rămâne stabilirea unei strategii care să prevină agresiunile viitoare.
Citiți și: Putin lansează o avertizare: Dacă Europa vrea „război” cu Rusia, „suntem pregătiți”
Reacția Moscovei: „Un pas extrem de iresponsabil”
Moscova a condamnat ferm declarațiile amiralului italian. Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a afirmat pentru agenția Tass că poziția NATO reprezintă un „pas extrem de iresponsabil”, acuzând Alianța că alimentează escaladarea și subminează orice efort diplomatic privind criza din Ucraina, scrie Il Messaggero. Zakharova susține că oficialii care evocă astfel de opțiuni trebuie să fie conștienți de riscurile și consecințele asupra propriilor state membre.
