Femeile din Uniunea Europeană cu vârsta de peste 65 de ani au primit în 2019 o pensie care, în medie, a fost cu 29% mai mică decât cea a bărbaţilor, însă o veste bună este faptul că acest decalaj este în scădere, fiind cu aproape cinci puncte procentuale mai mic decât în 2010, când s-a situat la 34%, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În toate statele membre, pensia primită de femei este mai mică decât cea a bărbaţilor. Cele mai mari diferenţe se înregistrează în Luxemburg, unde femeile cu vârsta de peste 65 de ani au primit în 2019 o pensie cu 44% în medie sub cea obţinută de bărbaţi. Alte state unde decalajul dintre pensiile primite de femei şi bărbaţi este unul semnificativ sunt: Malta şi Olanda (ambele cu 40%), Cipru (39%), Austria (37%) şi Germania (36%).
În România decalajul dintre pensiile primite de femei şi bărbaţi era de 24% în 2019, faţă de un decalaj de 55,1% înregistrat în 2015. La acest indicator, România devansează ţări precum Germania, Spania, Italia şi Franţa, scrie Agerpres.
Dacă te muţi în Germania, NU ţi se transformă pensia românească în pensie germană
Cele mai mici diferenţe între pensiile primite de femei şi bărbaţi în 2019 se înregistrau în Estonia (2%), Danemarca (7%), Ungaria (16%), Slovacia (11%) şi Cehia (13%).
Comparativ cu 2010, decalajul dintre pensiile primite de femei şi bărbaţi a scăzut în majoritatea statelor membre UE. Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Grecia (de la 37% în 2010 la 24% în 2019, 13 puncte procentuale – pp), Danemarca şi Slovenia (ambele cu 11 pp) şi Bulgaria (10 pp). În contrast, decalajul a crescut din 2010 în şase ţări membre UE: Malta (de la 22% în 2010 la 40% în 2019, sau 18 pp), Letonia (şase pp), Lituania şi Slovacia (ambele cu trei pp), Croaţia şi Italia (ambele cu două pp).
Decalajul între pensiile încasate de femei și bărbați este mai mic în România decât în Germania
Datele Eurostat mai arată că în 2019 aproximativ 15,1% dintre pensionarii cu vârsta de peste 65 de ani din Uniunea Europeană erau expuşi riscului de sărăcie, în creştere uşoară faţă de o proporţie de 14,5% în 2018. În majoritatea statelor membre, proporţia pensionarilor cu vârsta de peste 65 de ani expuşi riscului de sărăcie este cuprinsă între 10% şi 30%. În patru state membre acest risc este mai mare de 30%: Letonia (54%), Estonia (51%), Bulgaria (36%) şi Lituania (35%), iar riscul este mai mare de 20% în Croaţia (27,6%), Cipru (25,9%), Malta (24,1%) şi România (23,5%).
În România, proporţia pensionarilor cu vârsta de peste 65 de ani expuşi riscului de sărăcie era de 23,5% în 2019, în creştere faţă de 21,3% în 2018 şi 18% în 2017.
În contrast, cea mai redusă proporţie a pensionarilor cu vârsta de peste 65 de ani expuşi riscului de sărăcie în 2019 se înregistra în Luxemburg (7%), Slovacia, Franţa şi Danemarca (toate cu 9%) şi Grecia (10%).