Muncă obligatorie pentru beneficiarii de Bürgergeld: O nouă dezbatere aprinsă a fost declanșată în Germania după ce administratorul districtului Greiz, Ulli Schäfer, a cerut introducerea unei obligații de muncă pentru beneficiarii de Bürgergeld (Venitul pentru cetățeni). Politicianul CDU susține că atât refugiații, inclusiv cei din Ucraina, cât și cetățenii germani care primesc ajutor ar trebui să presteze activități comunitare. Propunerea intră însă în conflict direct cu prevederile Constituției germane.
Muncă obligatorie pentru beneficiarii de Bürgergeld
În prezent, în districtul Greiz, solicitanții de azil sunt obligați să muncească în baza legislației privind prestațiile pentru refugiați. Schäfer dorește extinderea acestei reguli și asupra beneficiarilor de Bürgergeld. El susține că nu este vorba de exploatare, ci de oferirea unei structuri zilnice și de o mai bună integrare în societate. Printre exemplele de activități invocate se numără întreținerea spațiilor verzi sau sprijinul logistic în grădinițe.
Criticii văd însă în această inițiativă o încercare de a forța persoane vulnerabile să lucreze, ceea ce contravine drepturilor fundamentale. În plus, organizațiile pentru drepturile omului avertizează că astfel de măsuri pot duce la marginalizare și stigmatizare.
Constituția blochează planurile autorităților locale
Experții în drept constituțional subliniază că o obligație generală de muncă pentru beneficiarii de ajutor social este imposibilă. Profesorul Volker Boehme-Neßler atrage atenția că articolul 12 din Legea Fundamentală garantează libertatea de a alege profesia și interzice munca forțată. Pentru implementarea unei astfel de măsuri ar fi necesară o modificare constituțională – scenariu considerat extrem de improbabil.
Curtea Constituțională Federală a confirmat deja că Bürgergeld-ul face parte din garanțiile statului social pentru o viață demnă, iar această prestație nu poate fi condiționată printr-o obligație generală de muncă.
Citiți și ► Acest cuplu din Germania trăiește exclusiv din ajutoare sociale – primesc peste 3.300 de euro pe lună fără să lucreze
Problemele „joburilor de un euro” și dilema economică
Ca alternativă, sunt posibile așa-numitele Ein-Euro-Jobs, însă și acestea sunt criticate de specialiști. Holger Schäfer, economist pe piața muncii, avertizează că aceste activități pot „bloca” beneficiarii în munci auxiliare, reducându-le șansele de a obține un loc de muncă stabil. În plus, astfel de sarcini ar putea înlocui contractele firmelor private, ceea ce ar afecta negativ economia, conform MDR.
În ciuda acestor impedimente juridice și economice, presiunea politică rămâne ridicată. Cancelarul Friedrich Merz a anunțat deja că dorește economii de cinci miliarde de euro în sistemul Bürgergeld, iar unii experți estimează chiar un potențial de opt miliarde dacă rata șomajului ar reveni la nivelul pre-pandemic.