Muncă în folosul comunității pentru refugiați – În curând, refugiații care solicită azil în Austria ar putea fi obligați să efectueze muncă în folosul comunității dacă doresc să beneficieze de ajutor de bază din partea statului. Viena lucrează la o lege care este în conformitate cu legislația UE.
>>> Aceasta este vârsta de pensionare pentru anii imediat următori
Muncă în folosul comunității pentru refugiați
Austria și-a înăsprit în mod semnificativ politica în materie de refugiați: mai multe expulzări, o mai bună protecție a frontierei cu peste 300 de drone și o strânsă cooperare cu țările din Balcanii de Vest și Ungaria.
Rezultatul: în primele opt luni ale acestui an, numărul cererilor de azil a scăzut cu 40 la sută. Acum, guvernul de la Viena, împreună cu statele federale, dorește să înăsprească și mai mult regulile în privința refugiaților. În viitor, solicitanții de azil vor fi obligați să facă muncă în folosul comunității în timp ce procedura este în desfășurare.
Celor care vor refuza ar trebui să li se anuleze sau măcar să le fie redus ajutorul de bază pentru acoperirea nevoilor zilnice de bază (hrană, cazare, asistență, îmbrăcăminte). Ofițerii responsabili pentru refugiați ai statelor federale și ministrul de Interne, Gerhard Karner (ÖVP), au fost de acord cu acest lucru. Ministerul Federal de Interne din Viena va trebui să elaboreze acum o propunere viabilă din punct de vedere legal.
>>> „Mă simt ca un gunoi” – Un român face greva foamei în Austria pentru a denunța rasismul împotriva sa
Serviciile comunitare ar trebui să îmbunătățească integrarea
Noul plan ar înăspri în mod semnificativ practica actuală din Austria. Până acum, solicitanții de azil au putut desfășura activități comunitare pentru autoritățile federale, de stat și locale pentru o sumă mică de bani de maximum 110 euro pe lună și 80 de euro pentru fiecare membru suplimentar al familiei care se află și în Austria, dar numai pe bază de voluntariat.
Ceea ce este nou este că acestea ar trebui să devină o obligație, iar munca ar trebui extinsă și la organizațiile non-profit. Regula generală în Austria este: în primele trei luni, solicitanții de azil nu au voie să lucreze pe piața obișnuită a muncii, după aceea li se permite să lucreze doar cu așa-numitul permis de muncă, care este de obicei aprobat doar pentru muncă în domeniile agriculturii și turismului.
„Oamenii au și o obligație față de țara care îi primește”, a spus reprezentantul pentru refugiați al Austriei Superioare, Wolfgang Hattmannsdorfer (ÖVP). Ministrul de stat responsabil din Vorarlberg, Christian Ganter (ÖVP), a subliniat că munca în folosul comunității va duce la o rutină zilnică regulată și la contactul cu localnicii și, astfel, va îmbunătăți integrarea. Acest lucru ar face, de asemenea, mai ușor pentru solicitanții de azil să învețe limba germană.
Cercetătoarea în domeniul migrației Judith Kollenberger, pe de altă parte, este sceptică: „Nu cred că instrumentul potrivit aici este constrângerea”, a spus ea pentru postul de televiziune ORF. Verzii din Austria Superioară sunt și ei împotrivă: „A combina o obligație de muncă cu îngrijirea de bază – literalmente îngrijirea de bază a oamenilor – este condamnabil”, a explicat purtătorul de cuvânt pentru Integrare, Ines Vukajlovic.
Cereri de muncă obligatorie și în Germania
În schimb, ea a cerut o deschidere generală a pieței obișnuite de muncă pentru solicitanții de azil. Cu toate acestea, nu este de așteptat ca Verzii, ca parte a guvernului federal, să blocheze planurile cu totul. Datorită acordului de coaliție de la începutul perioadei legislative, aceștia au în vedere în mare măsură problemele migrației.
Un punct de blocare în elaborarea de către Ministerul Federal de Interne a unei propuneri legislative va fi măsura în care solicitanții de azil pot fi sancționați dacă refuză munca în folosul comunității în viitor. O eliminare completă a serviciilor de bază ar fi dificilă, deoarece este cerută de legislația europeană. Pe de altă parte, o obligație de muncă fără penalități pentru refuz nu are sens, iar ministrul de Interne, Karner, știe acest lucru.
În Germania există, de asemenea, apeluri izolate pentru a cere solicitanților de azil să facă muncă în folosul comunității, de exemplu din partea asociațiilor municipale locale din Baden-Württemberg. CDU/CSU vor, de asemenea, să-i facă pe migranții care primesc sprijin financiar în Germania „mai obligați să coopereze”, așa cum a spus liderul grupului regional CSU, Alexander Dobrindt.
Coaliția de la guvernare respinge însă obligația de a face muncă în folosul comunității. În schimb, politicienii din guvernul federal se referă la măsuri mai noi, cum ar fi unele care să le permită solicitanților de azil care vin în Germania și sunt deosebit de calificați să înceapă munca obișnuită mai repede.
Sursa: Die Welt. ZiarulRomanesc.de