România rămâne departe de momentul în care ar putea renunța la leu și adopta moneda euro. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis unul dintre cele mai categorice mesaje din ultimii ani pe această temă, explicând că țara nu este pregătită în prezent pentru aderare. Declarația sa vine în contradicție cu cea a lui Nicușor Dan, care a manifestat optimism și a anunțat că există un acord politic pentru aderarea la euro.
Mugur Isărescu despre trecerea României la euro: „Nu avem niciun criteriu îndeplinit”
Întrebat cât de aproape este România de trecerea la euro, guvernatorul BNR a răspuns fără echivoc. „Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este pregătită”, a declarat Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra inflației din august. El a insistat că prioritatea imediată trebuie să fie corecția fiscală și reducerea deficitului bugetar, înainte ca discuția despre calendarul aderării să poată deveni realistă.
Isărescu a amintit că România a fost, în trecut, mult mai aproape de îndeplinirea condițiilor. În perioada 2013-2014, criteriile economice fuseseră atinse, însă criza Greciei și tensiunile din zona euro au făcut ca momentul să fie nefavorabil. Guvernatorul a precizat că BNR ajunsese atunci până la pregătiri logistice concrete, inclusiv discuții privind transportul și depozitarea numerarului euro, însă procesul a fost abandonat ulterior, odată cu schimbarea priorităților politice și economice.
Vezi și: Românii din străinătate au economisit sume URIAŞE. Isărescu: „Sunt şocat”
Nicușor Dan: „Există acord politic pentru trecerea la euro”
Declarația lui Isărescu vine însă într-un moment în care, la nivel politic, direcția pare deja stabilită. Președintele Nicușor Dan a anunțat explicit că „există acord politic pentru trecerea la euro” și că următorul Executiv va trebui să lucreze împreună cu Banca Națională pentru stabilirea pașilor concreți. Mesajul de la Cotroceni arată că obiectivul nu a fost abandonat, chiar dacă situația economică actuală ține România departe de îndeplinirea condițiilor necesare.
„Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan, potrivit Administrației Prezidențiale. Diferența dintre obiectivul politic și realitatea economică este însă considerabilă: Isărescu spune că România nu îndeplinește în prezent niciun criteriu, iar corectarea deficitului bugetar reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru apropierea de zona euro.
Vezi și: Nicușor Dan anunță trecerea României la euro. Călin Georgescu îl contrazice: „Leul este fortăreața noastră”
Inflația României, de peste trei ori peste pragul cerut
Raportul de convergență publicat de Comisia Europeană în iunie arată cât de mare este distanța. Rata medie a inflației în România, calculată pentru cele 12 luni până în mai 2026, a fost de 8,4%, în timp ce valoarea de referință pentru adoptarea euro era de doar 2,7%. Comisia estimează că inflația va continua să scadă, dar va rămâne peste pragul necesar inclusiv pe parcursul anului 2027.
România nu îndeplinește nici criteriul finanțelor publice. Țara se află în procedură de deficit excesiv, după ani în care deficitul bugetar a depășit consistent limita europeană de 3% din PIB. Există o nuanță importantă: datoria publică se afla încă sub pragul de 60% din PIB la momentul evaluării, dar criteriul finanțelor publice este considerat neîndeplinit din cauza deficitului excesiv și a deteriorării perspectivei fiscale.
Nici cursul de schimb și dobânzile nu trec testul
Un alt obstacol major este faptul că leul nu participă la ERM II, mecanismul european al cursurilor de schimb. Pentru adoptarea euro, o țară trebuie să participe cel puțin doi ani la acest mecanism fără devalorizări majore sau tensiuni severe. Isărescu a subliniat exact această condiție: nu este suficient ca România să atingă temporar anumite ținte; ele trebuie menținute, iar economia trebuie să reziste apoi cel puțin doi ani în mecanismul cursului de schimb.
Nici criteriul dobânzilor pe termen lung nu este îndeplinit. În cele 12 luni până în mai 2026, dobânda medie pe termen lung a României a fost de 6,7%, față de valoarea de referință de 5,1%. În plus, legislația privind Banca Națională nu este încă pe deplin compatibilă cu cerințele Uniunii Economice și Monetare. Aceste concluzii apar în Raportul de convergență al Comisiei Europene din 24 iunie 2026.
România este obligată să adopte euro, dar nu există un termen
Isărescu a insistat că România nu poate decide pur și simplu să rămână permanent în afara zonei euro. Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, țara și-a asumat adoptarea monedei unice atunci când va îndeplini condițiile necesare. „Nu avem altă alternativă”, a spus guvernatorul BNR, explicând că discuția reală nu este dacă România va trece la euro, ci când va deveni suficient de pregătită economic, politic și instituțional pentru acest pas.