Deciziile de viață nu sunt niciodată bătute în cuie. Relațiile se schimbă, familiile se recompun, iar ceea ce pare stabil azi poate deveni o problemă serioasă mâine — mai ales când vine vorba de moștenire. Tot mai mulți oameni ajung să trăiască în așa-numitele „familii puzzle”, unde copiii biologici cresc alături de copiii partenerului. Însă viața sub același acoperiș nu înseamnă automat drepturi egale la moștenire.
În Germania, legea este clară și, pentru mulți, surprinzătoare: copiii biologici, adoptați și copiii vitregi sunt tratați diferit din punct de vedere legal. Iar dacă nu există o ultimă voință bine pusă la punct, copiii vitregi pot rămâne cu foarte puțin — sau chiar cu nimic. De aceea, planificarea din timp nu este un detaliu, ci o necesitate. Ce spune legea, ce riscuri există și cum poate „Testamentul de la Berlin” să schimbe radical situația? Iată ce trebuie să știi.
Moștenirea copiilor vitregi în Germania
Din punct de vedere legal, în familiile puzzle, copiii biologici și copiii vitregi moștenesc cu totul altfel, pentru că legea face diferență între cele două categorii. Există multe categorii de copii care sunt tratați diferit în lege: copii biologici, adoptați, vitregi. Oamenii trebuie să se gândească din timp la asta, și acest tratament inegal trebuie să fie luat în considerare în stabilirea ultimei voințe. Pentru că de multe ori acești copii vitregi ajung să primească o parte mică (sau deloc) din avere dacă lucrurile sunt lăsate la voia întâmplării. Iată tot ce trebuie să știi despre asta, despre „Testamentul de la Berlin” și beneficiile sale.
Dreptul de moștenire pentru copilul vitreg
Relațiile sunt cele care ne modelează viața, și o modelează chiar și chiar și după moarte. Copiii vitregi nu au drept legal de moștenire de la mama vitregă sau de la tatăl vitreg. Pentru a numi copii vitregi ca moștenitori, trebuie menționați în mod expres în testament. Dacă nu există un moștenitor numit, copilul vitreg va rămâne cu mâna goală în cazul unei moșteniri. De asemenea, copiii vitregi nu primesc o cotă obligatorie. Avocații germani sunt cei care sfătuiesc ca, dacă ai copii vitregi în familie, să întocmești un testament dacă dorești să le lași o parte din bunurile tale. Trebuie specificat dacă copilul vitreg ar trebui să devină moștenitor în caz de deces sau ar trebui să primească doar o parte de moștenire.
Citește și: Moștenirea familiei: dacă există un testament, rudele mai au vreun drept?
Moștenirea copilului vitreg: Se recomandă întocmirea unui așa-numit „testament de la Berlin”
Mai mult, dacă ambii soți își aduc proprii copii în căsătorie și există relații reciproce între copil vitreg și părintele vitreg, se recomandă întocmirea unui așa-numit „testament de la Berlin” – astfel se asigură moștenirea pentru toți membrii familiei. În caz contrar, depinde doar de întâmplare cine devine moștenitor și cine pleacă cu mâinile goale. Și asta deoarece ordinea morții determină apoi la ce ramură a familiei se îndreaptă bunurile. potrivit , potrivit rechtinfo.de.
Un exemplu:
- Dacă soțul moare primul într-o familie, majoritatea bunurilor ajung în cele din urmă soției și copiilor ei.
- Dacă soția moare prima, copiii soțului beneficiază. O astfel de loterie nu poate fi dorită, deoarece duce doar la invidie și resentimente între frații vitregi.
În concluzie, copiii vitregi din Germania nu au niciun drept legal de moștenire. Ei pleacă așadar cu mâinile goale și nu primesc o parte din averea părintelui vitreg, decât dacă acest lucru este stipulat în mod expres în testament.