Guvernul german a adoptat un nou pachet legislativ menit să întărească lupta împotriva muncii la negru, iar frizeriile, barbershopurile, saloanele de cosmetică, studiourile de unghii și serviciile de livrare prin platforme vor fi de acum înainte controlate mult mai des. Extinderea listei industriilor considerate vulnerabile la munca ilegală face parte din „Legea privind modernizarea și digitalizarea combaterii muncii la negru”, adoptată joi, 13 noiembrie 2025, în Bundestag. Astfel, angajații din toate sectoarele menționate vor fi obligați să poarte asupra lor documente de identitate pentru facilitarea verificărilor.
„Identificăm noi puncte fierbinți ale muncii la negru”, a declarat în Bundestag ministrul federal de Finanțe Lars Klingbeil (SPD), subliniind că autoritățile vor „analiza automat cantități mari de date” pentru a depista neregulile. Până acum, principalele domenii supravegheate erau construcțiile, gastronomia, transportul de persoane, curățenia clădirilor, prostituția, serviciile de pază și alte activități similare. În aceste sectoare, angajații trebuie să poarte permanent acte de identitate, iar angajatorii sunt obligați să înregistreze cu precizie orele de lucru.
Extinderea listei a provocat însă nemulțumiri. Deputatul Verzilor Max Lucks a remarcat că „are un anumit gust amar faptul că tocmai micile frizerii sunt luate în vizor, și nu exploatarea din cadrul serviciilor de livrare”. El a cerut guvernului să prezinte proiectul de lege pentru implementarea directivei europene privind lucrătorii de pe platformele digitale, care vizează companii precum Lieferando și Uber Eats.
Directiva urmărește întărirea controalelor privind presupusa „falsă independență” a livratorilor, mulți dintre ei înregistrați ca lucrători independenți deși depind complet de platforme. Deputata stângii, Isabelle Vaudre, a mers și mai departe, afirmând că „este nevoie de o interdicție a subcontractării în serviciile de livrare”.
Reprezentanții sectorului frizeriei salută, însă, măsura. Zentralverband des Deutschen Friseurhandwerks a transmis că includerea frizeriilor în lista industriilor vulnerabile este „urgent necesară”, având în vedere schimbările interne din domeniu. Aceștia au subliniat că și barbershopurile fac parte, din punct de vedere profesional, din același sector.
CITIȚI ȘI ► Documentul obligatoriu zilnic pentru românii din Germania care lucrează în aceste domenii
Date, amprente și vizite inopinate
Barbershopurile au fost adesea percepute ca fiind dificil de controlat, întrucât deschiderea unui astfel de salon nu necesită un certificat de maistru, atât timp cât se oferă exclusiv servicii precum tunsul bărbii și bărbieritul, un aspect greu de verificat în practică. În plus, numeroase barbershopuri, deseori operate de antreprenori cu background migrator, practică tarife reduse, ceea ce a alimentat suspiciuni în rândul saloanelor tradiționale.
Noua lege extinde semnificativ competențele inspectorilor. Aceștia pot efectua vizite „anunțate și neanunțate”, iar în cazul lucrătorilor fără documente pot preleva „fotografii și amprente digitale”. Datele personale colectate vor fi comparate cu cele din sistemele administrațiilor fiscale, ale asigurărilor sociale și din „rețeaua de informații polițienești”, pentru a depista munca ilegală și evaziunea contribuțiilor sociale.
Punctul central al legii îl reprezintă analizele automate de date. O nouă structură creată în cadrul Direcției Generale a Vămilor va examina periodic volume mari de informații provenite de la companiile din sectoarele vizate. Dacă apar „anomalii” în ceea ce privește salariile, veniturile sau orele de lucru – de exemplu discrepanțe între raportările către asigurările sociale, autoritățile fiscale și cele de evidență a populației – atunci controlorii vor efectua verificări directe în firme. Datele companiilor din industriile vizate vor fi colectate și analizate o dată la șase luni, iar documentul legislativ afirmă că protecția datelor este „asigurată”.
Guvernul estimează că, datorită intensificării controalelor, statul federal, landurile și sistemele sociale vor genera venituri suplimentare de aproximativ 858 milioane de euro până în 2029.