„L-aș răpi pe Putin” – Ministrul britanic al Apărării, John Healey, a declarat că l-ar „lua în custodie” pe președintele rus Vladimir Putin dacă ar avea ocazia, o afirmație care a atras atenția comunității internaționale. Declarația a fost făcută în timpul unei vizite la Kiev și a fost formulată într-un context explicit, legat de acuzațiile de crime de război formulate la adresa liderului de la Kremlin. Afirmația a fost preluată rapid de presa internațională și a provocat reacții imediate.
„L-aș răpi pe Putin” – Declarația care a declanșat reacții la Moscova
Întrebat de publicația Kyiv Independent ce lider mondial ar „răpi” dacă ar putea, John Healey a răspuns fără ezitare că l-ar „lua pe Putin în custodie și l-ar trage la răspundere pentru crime de război”. Oficialul britanic a invocat în mod direct experiențele personale din Ucraina, afirmând: „Ceea ce am văzut la Bucha și copiii ucraineni despre care am auzit că au fost luați cu forța m-au marcat profund”. Declarația a fost făcută în timpul bombardamentelor rusești asupra mai multor orașe ucrainene.
Healey a legat poziția sa de mandatul de arestare emis în 2023 de Curtea Penală Internațională, care îl vizează pe Vladimir Putin pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni. „Acesta este un om care trebuie oprit”, a mai spus ministrul britanic, subliniind sprijinul ferm al Londrei pentru Ucraina. Marea Britanie este stat membru al Curții, ceea ce presupune obligația de a pune în aplicare mandatul în anumite condiții juridice, scrie Daily Express.
Replica dură a Rusiei: limbaj agresiv și ironie
„L-aș răpi pe Putin” – Reacția Moscovei nu a întârziat să apară. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat afirmațiile lui Healey într-un interviu acordat postului TV Center. Aceasta a calificat declarațiile drept „fantezii obscene ale unor perverși britanici”, respingând categoric orice discuție despre o posibilă capturare a liderului rus. Moscova neagă acuzațiile privind deportarea copiilor ucraineni și consideră mandatul CPI lipsit de valoare juridică.
Oficialii ruși au subliniat că Rusia nu este parte a Curții Penale Internaționale și că nu recunoaște jurisdicția acesteia. „Aceste declarații nu sunt doar iresponsabile, ci și periculoase”, a transmis Zaharova, sugerând că astfel de afirmații contribuie la escaladarea tensiunilor. Limbajul folosit reflectă nivelul ridicat de confruntare diplomatică dintre Moscova și Londra.
Context internațional și precedente sensibile
Declarațiile lui John Healey au fost făcute la scurt timp după o operațiune americană controversată în Venezuela, unde președintele Nicolas Maduro a fost capturat și transportat în Statele Unite pentru a face față unor acuzații penale. Moscova a condamnat acea acțiune drept „agresiune armată” și încălcare a suveranității unui stat. Marea Britanie, în schimb, nu a criticat deschis acțiunea Washingtonului, menționând sprijinul său pentru o schimbare politică în Venezuela.
Citiți și: „L-am capturat pe Maduro și l-am scos din țară”, anunțul lui Donald Trump
Acest context a amplificat percepția Moscovei că declarațiile britanice nu sunt simple figuri de stil. Rusia a avertizat în repetate rânduri că astfel de poziții pot avea consecințe grave asupra securității europene. În paralel, bombardamentele asupra infrastructurii ucrainene continuă, iar discursul public al liderilor occidentali devine tot mai direct și mai personal.
Mandatul CPI și poziția Londrei
Mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională în 2023 îl acuză pe Vladimir Putin de deportarea ilegală a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate. Autoritățile ruse susțin că transferurile au avut un caracter umanitar și au fost făcute cu acordul părinților. „Nu recunoaștem nicio acuzație și nici competența acestei instanțe”, a transmis Kremlinul în repetate rânduri.
Poziția Marii Britanii rămâne aliniată cu cea a aliaților occidentali, care susțin anchetele internaționale privind crimele de război. Declarațiile lui Healey au fost făcute publice de Kyiv Independent și preluate ulterior de mai multe instituții media internaționale, inclusiv presa rusă, care a pus accent pe tonul personal al afirmațiilor și pe implicațiile diplomatice.