Regiunea Ruhr, odinioară motor al prosperității industriale germane și simbol al solidarității social-democrate, a devenit astăzi scena unor tensiuni profunde. Alegerile locale au confirmat schimbarea: AfD a câștigat masiv, iar în orașe precum Hagen, Duisburg și Gelsenkirchen candidații săi au intrat în turul doi. În centrul acestor schimbări se află acuzațiile de fraudă socială, unde românii și bulgarii sunt menționați constant drept protagoniști principali, scrie Bild, care ajunge să susțină că din cauza acestor comportamente ale românilor, AfD cîștigă teren.
Hagen, „Micul București” al Germaniei
Hagen, un oraș cu 190.000 de locuitori, a ajuns să fie numit „Klein-Bukarest” – „Micul București”. Mii de români și bulgari locuiesc în imobile insalubre, descrise de localnici ca focare de nesiguranță. Jurnaliștii germani au găsit apartamente murdare, pline de moloz și miros de dejecții. Cazurile de fraudă sunt evidente: 20 de persoane din Hagen figurau ca angajate la un frizer din Berlin cu 200 de euro pe lună, pentru a obține acces la ajutoarele sociale complete.
Datele oficiale arată proporții dramatice: doar 1.100 dintre migranți au contracte legale de muncă, în timp ce 55% sunt „Aufstocker” – primesc venituri modeste, completate masiv de Jobcenter. Situația alimentează percepția localnicilor că orașul le scapă de sub control.
Citiți și: Duisburg, orașul românilor și bulgarilor. Primarul: „Vin pentru alocații și ajutoare sociale în primul rând”
Duisburg, de la orașul oțelului la cartiere-fantomă
Duisburg, fosta metropolă a industriei grele, s-a transformat într-un exemplu al degradării urbane. Cu peste 26.000 de români și bulgari, dintre care 9.000 de copii, orașul se confruntă cu fraude la alocații și școli goale. Primăria a descoperit sute de cazuri în care copiii figurau doar pe hârtie, dar nu locuiau în Germania. Rezultatul: milioane de euro irosiți pe „fantome educaționale”.
Primarul SPD Sören Link recunoaște că aceste practici subminează încrederea în stat: cartiere pline de gunoaie, copii pe străzi la ore târzii și imobile insalubre sunt realitatea zilnică. „Muncitorii cinstiți simt că Germania îi pedepsește, în timp ce alții profită fără rușine”, a declarat el.
Gelsenkirchen, campion la șomaj și dependență
Cu 15,1% șomaj, Gelsenkirchen are cel mai mare procent din Germania, iar aproape jumătate din buget merge către prestații sociale. Peste 22% dintre locuitori primesc Bürgergeld, iar românii și bulgarii sunt în centrul discuțiilor despre fraude și dependență de ajutoare. Poliția locală vorbește deschis despre structuri de clan care exploatează sistemul.
„Trebuie să rupem aceste rețele, altfel pierdem controlul complet”, avertizează Tim Frommeyer, șeful poliției locale. În fiecare săptămână, autoritățile fac razii pentru a descoperi fraude sociale, implicând adesea migranți est-europeni.
Metodele de fraudă și miliardele pierdute
Clanurile românești și bulgărești au dezvoltat mecanisme sofisticate de a exploata statul german. De la firme de îngrijire fictive care declară angajați inexistenți, la contracte false de muncă pe sume minime, până la alocații încasate pentru copii inexistenți sau plecați, lista metodelor este lungă. Luxul afișat prin mașini AMG sau ceasuri de mii de euro contrastează cu statutul oficial de beneficiari de ajutoare sociale.
Rainer Wendt, șeful sindicatului poliției, avertizează: „Germania este jefuită sistematic. Prejudiciile sunt de ordinul miliardelor de euro anual. Legislația actuală este prea permisivă și invită la abuz”. Publicația Bild, care a documentat situația, confirmă dimensiunile uriașe ale fenomenului.
Citiți și: Duisburg, suprasolicitat de români și bulgari: „Oamenilor li se explică regulile de convieţuire”
Efecte politice și sociale majore
Ruhrgebiet, odinioară ridicat de muncitori onești, este acum folosit ca exemplu de eșec al modelului social german. „Micul București” din Hagen și ghetourile din Duisburg și Gelsenkirchen au devenit simboluri ale degradării și motive pentru ascensiunea partidelor radicale de dreapta, susține Bild. În loc de solidaritate, domină resentimentele și percepția că românii și bulgarii au transformat regiunea într-un teren al abuzului și al neîncrederii.