Sari la conținut

Marea Britanie, alocații și ajutoare sociale, şapte ani de restricții pentru români

23/02/2016 14:55 - ACTUALIZAT 21/06/2023 10:49

Liderii statelor membre UE, reuniţi la Bruxelles în 18 şi 19 februarie, au ajuns la un acord privind cererile Marii Britanii de derogare de la acodurile UE. Premierul britanic David Cameron s-a întors victorios acasă, anunţând că va face campanie pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană (UE), în vederea referendumului pe această temă, pe care l-a programat pe 23 iunie.

Acordul, aprobat în unanimitate de liderii celor 28 de state, permite Marii Britanii să limiteze timp de şapte ani acordarea beneficiilor sociale pentru români şi alţi cetăţeni europeni.

Românii care lucrează deja în Regatul Unit nu vor fi afectaţi de acest mecanism, a precizat Klaus Iohannis, care a precizat că vor fi afectaţi cei care pleacă de acum înainte la muncă în UK. „Acesta priveşte doar eventualii lucrători care vor intra pe piaţa muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului.”, a spus Iohannis. Marea Brotanie a mai obţinut şi acordul privind alocaţiile copiilor lucrătorilor, rămaşi în ţările de origine. Din 2020, aceşti copii vort primi alocaţii la nivelul ţărilor de origine. „Este important că pentru lucrătorii stabiliţi în Marea Britanie care primesc deja alocaţii pentru copiii rămaşi acasă indexarea se va putea aplica doar începând cu anul 2020”, a declarat Iohannis, care s-a declarat foarte bucuros de acest acord.

Iată cum a explicat Klaus Iohannis rezultatul negocierilor: ”Marea Britanie va putea beneficia de un mecanism de salvgardare care va limita accesul cetăţenilor UE la o categorie restrânsă de prestaţii sociale necontributive, prestaţii specifice numai pentru Marea Britanie. Mecanismul este nediscriminatoriu, aplicabil tuturor cetăţenilor Uniunii şi are un caracter excepţional.

Va putea fi aplicat pe o perioadă limitată de timp de maxim 7 ani. Cetăţenii români care lucrează deja pe piaţa muncii din Marea Britanie nu vor fi afectaţi de acest mecanism. Acesta priveşte doar eventualii lucrători care vor intra pe piaţa muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului. Dar şi aceştia îşi vor recupera accesul la aceste prestaţii gradual pe parcursul unei perioade de patru ani. Noi ne-am implicat foarte mult în această chestiune şi suntem foarte bucuroşi că negocierile au dat acest rezultat”, a detaliat Iohannis.

El a arătat că al doilea mecanism convenit la summit va permite Marii Britanii să indexeze alocaţiile pentru copiii rămaşi acasă ai lucrătorilor din alte state membre UE. ”Şi în acest caz decizia are un caracter nediscriminatoriu şi ţine cont de diferenţele dintre statele membre. Marea Britanie va putea aplica indexarea pentru cererile de alocaţii care vor fi prezentate după intrarea în vigoare a mecanismului. Este important că pentru lucrătorii stabiliţi în Marea Britanie care primesc deja alocaţii pentru copiii rămaşi acasă indexarea se va putea aplica doar începând cu anul 2020″, a anunţat el.

Pe scurt, Iohannis a negociat discriminarea românilor care vor veni de acum înainte în UK. Reacţiile din partea societăţii civile nu au întârziat să apară.

Unul dintre activiştii români din Londra, Paul Suciu, a comentat pe Facebook: „Ne-au vândut ca pe vite. Troc de suflete pe bani şi finanţare pentru camarila din România. Personal n-am nevoie de beneficiile astea, dar e un drept potenţial care mi se ia şi care mă pune în inferioritate faţă de cetăţenii non-est europeni. Securişti.”

Un alt activist român din UK, Tommy Tomescu, a scris un comentariu în care Iohannis era etichetat drept „trădător”, avertizându-l că diaspora, care l-a ales, „îl va călca în picioare la următoarele alegeri”.

Continuați să citiți în Ziarul Românesc