Germania se confruntă cu un val de fraude sociale de amploare, în care rețele bine organizate exploatează sistemul de ajutoare sociale „Bürgergeld” (Venitul pentru Cetățeni). Bande de crimă organizată aduc persoane din Europa de Est, în special din România și Bulgaria, promițându-le locuri de muncă fictive. În realitate, acestea sunt folosite pentru a obține ajutoare financiare, care ajung ulterior în buzunarele infractorilor.
„Este o formă de abuz social în stil mafiot. Oamenii sunt aduși cu promisiuni false, li se dau contracte fictive cu salarii mici, iar apoi sunt obligați să cedeze ajutorul social primit către rețelele criminale”, a declarat o sursă din cadrul Ministerului Federal al Muncii.
Cum funcționează schema de fraudă
Potrivit autorităților, mecanismul este ingenios și greu de depistat. Persoanele recrutate sunt cazate în locuințe insalubre, adesea controlate chiar de aceleași rețele care le oferă și contractele de muncă false. Astfel, ele aplică pentru Bürgergeld sub pretextul completării veniturilor. În realitate, cea mai mare parte din bani se întoarce la bande, care duc o viață de lux. „Vedem cazuri cu angajatori inexistenți, ore de muncă false și muncă la negru”, au precizat reprezentanți ai Jobcenter.
Problema se manifestă mai ales în orașele din Ruhrgebiet, precum Duisburg și Gelsenkirchen, unde există deja comunități est-europene numeroase și chirii foarte mici. „Cred că aici se combină mai mulți factori – existența comunităților, locuințe accesibile și o rețea de susținere”, a explicat Sören Link, primarul din Duisburg.
CITIȚI ȘI ► Germania îngheață Bürgergeld în 2026. Reguli mai dure pentru beneficiarii de Venit pentru Cetățeni
Cifre alarmante și reacții politice
Conform datelor guvernamentale, în 2023 au fost raportate 421 de cazuri de fraudă organizată, comparativ cu 229 în 2022. Până în mai 2024, erau deja 225 de cazuri documentate, dar autoritățile admit că numărul real este mult mai mare. „Aceste date nu reflectă întreaga realitate, pentru că există o mare cifră neagră”, a subliniat o purtătoare de cuvânt a Ministerului Muncii.
Situația afectează grav finanțele locale. În Gelsenkirchen, peste jumătate din bugetul orașului merge către asistență socială, iar fraudele adâncesc presiunea. „Ar trebui ca oamenii să vină aici, să muncească, iar dacă își pierd jobul să beneficieze de ajutor. Dar să vii direct pentru ajutoare sociale, fără să muncești, asta creează o tensiune socială care nu folosește nimănui”, a declarat primărița Karin Welge.
Ministrul federal al Muncii, Bärbel Bas, a vorbit deschis despre „structuri mafiote” care trebuie eliminate. Guvernul promite măsuri pentru îmbunătățirea schimbului de date între instituții, digitalizarea verificărilor și controale mai stricte. „Statul trebuie să arate că are dinți”, a cerut primarul din Duisburg, Sören Link.