România încheie una dintre cele mai lungi crize guvernamentale din ultimii ani, după aproape șase luni de blocaj politic. Marți, 20 octombrie 2026, Parlamentul a luat o decizie care deschide o nouă etapă la conducerea țării. În spatele acestei schimbări se află un fost jurnalist devenit diplomat, apreciat pentru experiența internațională, dar criticat de adversarii politici pentru lipsa unei susțineri electorale proprii. Pentru milioanele de români din străinătate, noul program de guvernare conține promisiuni importante.
Luca Niculescu, noul prim-ministru al României. Un vot decisiv după 168 de zile
Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, a primit votul de încredere al Parlamentului cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. Erau necesare cel puțin 233 de voturi pentru învestirea cabinetului. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe 5 octombrie, după trei tentative nereușite de formare a unui guvern. Criza începuse la 5 mai, când cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Niculescu conduce acum un guvern minoritar format din miniștri PSD și tehnocrați.
În primul discurs după vot, noul premier a transmis că nu mai există timp pentru amânări. „Este un moment important pentru România. Ieșim din aproape șase luni de criză. Ne punem imediat pe treabă”, a declarat Luca Niculescu în Parlament, anunțând prima ședință a noului cabinet chiar pentru seara zilei de marți. Înaintea votului, avertizase că „România nu mai are timp de pierdut”, evocând facturile, șantierele oprite și nesiguranța locurilor de muncă.
De la jurnalism la diplomație. Prestigiul internațional al noului premier
Luca Niculescu are o carieră neobișnuită pentru un prim-ministru român. A lucrat în presă între 1992 și 2016, inclusiv la RFI România, și a fost corespondent pentru importante instituții media franceze. Între 2016 și 2022 a reprezentat România ca ambasador în Franța, Monaco și Andorra. Ulterior, a devenit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare la OCDE, organizație care reunește unele dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii.
Cariera diplomatică i-a adus și distincții internaționale importante. În 2023, a primit Legiunea de Onoare în grad de Comandor din partea Franței, iar în 2019 fusese decorat cu Ordinul Artelor și Literelor, tot în grad de Comandor. Experiența sa în relațiile externe este considerată un avantaj pentru România într-un moment economic dificil. Totuși, noul premier nu conduce un partid, iar stabilitatea cabinetului depinde de sprijinul unor formațiuni care au ales să rămână în afara guvernului.
Citește și: Cine este Luca Niculescu. Legăturile cu Franța și criticile după desemnare
Laude și critici. George Simion îl numește „o marionetă”
Numirea lui Niculescu a împărțit scena politică între susținere prudentă și atacuri directe. PSD a acceptat participarea la guvernare, iar PNL și UDMR au oferit sprijin parlamentar, deși nu au intrat în cabinet. Liderul AUR, George Simion, a respins însă desemnarea printr-un mesaj categoric: „Luca Niculescu e tot o marionetă. Zero voturi de la AUR!”. În același timp, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit despre necesitatea unei alternative politice „raționale și credibile”.
Guvernul Niculescu va avea de înfruntat o presiune economică uriașă. România se confruntă cu un deficit bugetar printre cele mai mari din Uniunea Europeană, inflație ridicată și o economie slăbită. Programul de guvernare prevede indexarea pensiilor din 2027, investiții în infrastructură și măsuri pentru relansarea economiei. PSD a condiționat sprijinul politic de prezentarea unui buget pentru 2027 fără noi majorări de taxe și intenționează să evalueze activitatea cabinetului după șase luni.
Ce promite noul Guvern românilor din diaspora: pensii, pașapoarte și bani pentru investiții
Una dintre cele mai importante promisiuni îi privește pe românii care au muncit în mai multe țări europene și așteaptă stabilirea pensiei. Programul noului guvern prevede digitalizarea dosarelor de pensionare și conectarea sistemelor românești cu instituțiile din statele de reședință. Documentul vorbește despre reducerea întârzierilor care ajung în prezent la 12–18 luni. Totodată, Executivul promite modificarea legislației privind pașapoartele cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, pentru eliminarea diferențelor de tratament.
O altă măsură vizează românii care vor să se întoarcă acasă și să deschidă o afacere. Programul „Diaspora Investește Acasă” prevede granturi de până la 200.000 de euro pentru firme nou-înființate de români stabiliți peste hotare, prin Banca de Investiții și Dezvoltare. Guvernul intenționează și crearea unui ghișeu unic digital pentru cei care revin în țară, unde să poată obține sprijin pentru angajare, recunoașterea diplomelor și calificărilor sau inițierea unei activități economice.
Un nou Consiliu pentru diaspora și o promisiune pentru copiii românilor din străinătate
Noul Executiv propune înființarea Consiliului Consultativ al Românilor de Pretutindeni, care ar urma să asigure un dialog permanent între Guvern și reprezentanții comunităților românești din afara țării. Potrivit AGERPRES, programul prevede și extinderea cursurilor de limbă, cultură și civilizație românească, continuarea burselor pentru tinerii români din străinătate, dezvoltarea centrelor comunitare și extinderea taberelor ARC. Aceste măsuri sunt deocamdată angajamente incluse în programul aprobat odată cu învestirea guvernului.
Vezi și: Luca Niculescu readuce o promisiune a lui Iohannis pentru diaspora. Ce pregătește noul Guvern
Cabinetul are 18 ministere, dintre care 12 sunt conduse de reprezentanți propuși de PSD, iar șase de tehnocrați. Alexandru Nazare preia Finanțele, Sebastian-Dănuț Neculăescu conduce Externele, Marian Neacșu este vicepremier și ministru de Interne, iar Petre-Florin Manole conduce Ministerul Muncii. Pentru portofoliul Energiei a fost desemnat Dumitru Chisăliță, în timp ce Sănătatea rămâne în responsabilitatea lui Alexandru Rogobete. Guvernul și-a propus un program de activitate până la alegerile parlamentare din 2028.