
Germanul a creat cea mai importantă platformă din lume pentru dialog și progres, iar consiliul și-a exprimat recunoștința „pentru cei 55 de ani de conducere neobosită la cârmă”: Klaus Schwab se retrage din fruntea Forumului de la Davos. Președintele Forumului Economic Mondial a anunțat că, după ce a împlinit 88 de ani, „am decis să demisionez din funcția de președinte și ca membru al consiliului de administrație, cu efect imediat”.
Klaus Schwab se retrage din fruntea Forumului de la Davos
La o reuniune extraordinară a consiliului de administrație al Forumului Economic Mondial care a avut loc duminică, 20 aprilie, aceștia au luat act de demisia acestuia și au decis în unanimitate să-l numească pe vicepreședintele Peter Brabeck-Letmathe, fostul președinte și CEO al Nestlé, ca înlocuitor interimar al acestuia. El va ocupa o funcție până când comitetul pe care l-au format își va găsi noul președinte.
Consiliul a recunoscut realizările remarcabile ale fondatorului Forumului Economic Mondial, Klaus Schwab. Schwab a creat cea mai importantă platformă din lume pentru dialog și progres, iar consiliul de administrație și-a exprimat recunoștința „ pentru cei 55 de ani de conducere neobosită la conducerea Forumului de la Davos”, scrie elconfidencial.com.
Citiți și: „Adevărata cauză a morții”. Papa Francisc, nota oficială cu privire la motivele decesului

„Forumul va continua să reunească lideri din toate sectoarele”
Klaus Schwab se retrage din fruntea Forumului de la Davos – În declarația sa, Forumul Economic Mondial a subliniat că pensionarea lui Klaus Schwab vine într-un moment în care lumea trece printr-o transformare rapidă, iar nevoia unui dialog incluziv pentru a aborda complexitatea și a modela viitorul nu a fost niciodată mai critică.
Citiți și: Trump răstoarnă totul la Davos: cere Europei să tripleze cheltuielile militare și critică ecologismul: „Oamenii să-și ia ce mașină vor”
Astfel, Consiliul de Administrație subliniază importanța de a rămâne ferm în misiunea și valorile sale de facilitator al progresului . „Procurând rolul său de încredere, Forumul va continua să reunească lideri din toate sectoarele și regiunile pentru a face schimb de perspective și pentru a încuraja colaborarea”.
Klaus Schwab a fondat Forumul Economic Mondial în 1971 pentru a servi drept forum și forum pentru lideri și directori de afaceri senior pentru a aborda problemele și preocupările globale actuale cheie. Cel mai recent a avut loc în ianuarie, în Elveția, sub tema „ Colaborare pentru era inteligentă ”, pe fondul unui context global marcat de incertitudini geopolitice și economice, tensiuni comerciale, polarizare culturală și criza climatică. De asemenea, a fost discutat impactul pozitiv al tehnologiilor precum inteligența artificială, calculul cuantic și biotehnologia.
Citiți și: Olaf Scholz, singurul lider din G7 care participă la Forumul de la Davos. Lista completă a participanților

Critici acerbe
Nu toată lumea însă vede cu ochi buni Formului de la Davos și pe Klaus Schwab. Mulți acuză Forumul că este o adunare a „elitei globale” — oameni extrem de bogați și influenți, care discută despre problemele săracilor fără să înțeleagă sau să trăiască realitățile acestora. Prețurile astronomice pentru cazare, mesele fastuoase și transportul cu avioane private contrastează flagrant cu temele despre sărăcie sau schimbări climatice pe care aceiași participanți le dezbat.
Mulți îl acuză pe Schwab că, prin viziunea sa de „Great Reset” și alte inițiative ale WEF, încearcă să promoveze o formă de guvernare globală informală în care corporațiile și elitele economice au un cuvânt mai greu de spus decât statele și cetățenii. Se vorbește despre faptul că WEF-ul nu este ales democratic, dar vrea să influențeze politici la nivel mondial. Lansarea ideii de „The Great Reset” în timpul pandemiei COVID-19 — un plan de „reconstrucție a capitalismului” mai echitabil și mai sustenabil — a stârnit valuri de critici și a alimentat nenumărate teorii. Criticii spun că Schwab folosește crizele globale ca pretext pentru a impune o viziune de control social sporit și pentru a extinde influența corporațiilor asupra vieții private și economice.