Tăierea ajutoarelor pentru solicitanții de azil a fost declarată ilegală – Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat joi, 4 iunie 2026, una dintre cele mai dure decizii recente împotriva politicii sociale germane față de solicitanții de azil. Cazul care a dus la această decizie privește un tânăr afgan, căruia autoritățile din landul Bavaria îi tăiaseră alocația pentru haine și produse de uz casnic, pe motiv că urma să fie deportat în România. Bărbatul primea mâncare, adăpost încălzit și îngrijire medicală de bază, dar Landkreis-ul Schweinfurt considerase că atât este suficient — restul, de la un tricou la un bilet de autobuz, putea fi eliminat odată ce Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) stabilise că alt stat membru (România) este responsabil pentru dosarul său.
Tăierea ajutoarelor pentru solicitanții de azil a fost declarată ilegală
Tânărul a contestat decizia. Cazul a ajuns la Bundessozialgericht, care, nesigur de compatibilitatea normelor germane cu dreptul european, a sesizat CJUE. Răspunsul de la Luxemburg a fost categoric: reducerea prestațiilor materiale acordate acestui solicitant este incompatibilă cu dreptul UE. Conform directivei europene de primire în vigoare, statele membre sunt obligate să garanteze un „nivel de trai decent”, care include și protecția sănătății fizice și psihice a solicitanților.
Instanța a stabilit că îmbrăcămintea face parte din „nevoile cele mai elementare”, iar prestațiile bănești pentru cheltuieli zilnice — bilete de transport, mijloace de comunicare, produse de igienă personală — sunt necesare pentru a asigura „un minimum de participare la viața socială și culturală”. Potrivit avocatului tânărului afgan, acestuia îi rămăseseră la dispoziție aproximativ 150 de euro pe lună. Prea puțin, au spus judecătorii europeni.
Consecințele practice ale hotărârii depășesc cu mult un singur dosar din Bavaria. Practica tăierilor de prestații pentru solicitanții de azil care intră sub incidența Regulamentului Dublin — adică aceia pentru care un alt stat UE este declarat competent — este aplicată în Germania din 2019. Mai mult, în 2024, după atentatul cu cuțit de la Solingen, legislația a fost înăsprită suplimentar, introducându-se posibilitatea eliminării totale a prestațiilor în astfel de cazuri.
Expertul în drept social Constantin Hruschka nu lasă loc de interpretare: „Dacă nu pot reduce, cu atât mai puțin pot elimina complet.” Și adaugă că, dat fiind că CJUE s-a exprimat atât de ferm, autoritățile naționale sunt obligate să aplice imediat decizia. „Restricțiile de prestații trebuie să înceteze de îndată”, spune el.
Vezi și: Germania a acordat un număr record de cetățenii, după reducerea perioadei de rezidență
Dobrindt minimalizează, Verzi și experți resping
Ministrul federal de interne Alexander Dobrindt (CSU) a recunoscut că decizia „îngreunează” tăierile de ajutoare, dar a încercat rapid să limiteze impactul politic al verdictului: „Luăm act de aceasta, dar vedem totodată că, prin Sistemul European Comun de Azil, avem o situație juridică complet nouă.”
El se referă la reforma Sistemului European Comun de Azil (GEAS), care intră în vigoare pe 12 iunie 2026 — adică la opt zile după pronunțarea hotărârii — și care permite explicit restricționarea prestațiilor pentru solicitanții aflați în alt stat decât cel competent. Ministerul Federal al Muncii și Protecției Sociale a anunțat că urmează o „analiză aprofundată” pentru a stabili dacă și în ce măsură practica sau legislația germană trebuie adaptate, potrivit Tagesspiegel.
Deputata Clara Bünger (Die Linke) a respins însă interpretarea lui Dobrindt: „Și în noile norme se prevede că un standard minim, conform dreptului Uniunii, trebuie garantat întotdeauna. Guvernul nu se poate scuza că hotărârea vizează o situație juridică veche.” Reeprezentanta organizației Pro Asyl, Wiebke Judith, a mers mai departe, afirmând că Germania a refuzat ani de zile solicitanților prestațiile la care aveau dreptul. Erik Marquardt, responsabil pe probleme de azil al Verzilor în Parlamentul European, a cerut ca decizia să devină „un semnal de alarmă pentru guvernul federal, care trebuie să facă din respectarea drepturilor fundamentale și a demnității umane busola politicii sale”.