Șomajul în Germania a atins un nou record „invers“. Din februarie 1991 n-au mai fost înregistrați pe teritoriul federal așa puțini șomeri. Agenția Federală de Muncă (Bundesagentur für Arbeit – BA) a făcut miercuri public numărul lor, care se ridică la 2.532.000, rata șomajului fiind de 5,7%. 43,7 milioane de cetățeni au un job, potrivit Oficiului Federal de Statistică. Cu toate acestea, multe milioane de cetățeni din Germania nu pot să-și permită strictul necesar, ceea ce înseamnă că statul social german mai are „lacune”, atât în viața reală, cât și la numărători.
Un exemplu: în noiembrie 2016, au fost cu 8.000 de șomeri mai puțini decât în luna octombrie a anului curent și cu 101.000 mai puțini decât în noiembrie 2015. Numărătoarea are însă o mică problemă, căci nu include persoanele fără job care sunt incluse în programele de training și în cursurile de perfecționare sau reorientare profesională. Dacă se numără și acestea, numărul șomerilor din noiembrie e cu 41.000 mai mare decât în luna omoloagă a anului trecut. Această creștere e datorată în primul rând refugiaților, o mare parte dintre ei urmând cursuri de limbă și de calificare.
„Aceștia sunt, oficial, în căutare de muncă, nu șomeri“, explică șeful BA, Frank-Jürgen Weise. El apreciază însă piața muncii germane drept „robustă“. „Numărul oamenilor care apelează la noi, fiind amenințați cu pierderea locului de muncă, este, în continuare, în scădere. Riscul de a deveni șomer a scăzut“. Aceelași optimism îl degaja și ministrul federal al muncii, social-democrata Andrea Nahles, potrivit Hotnews.
Contrar prognozei unor experți economici și bancari, Weise are încrederea că șomajul va scădea ușor și în anul 2017. El apreciază că Brexit-ul anunțat al Marii Britanii a dus la o reacție de prudență a angajatorilor, vizavi de noi angajări, și în Germania. Șeful BA crede și că, pe termen mai lung, alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA va avea efecte în mediul economic german.
Și totuși, milioane de oameni din Germania, nu doar imigranți, ci și autohtoni, trăiesc de pe o zi pe alta, sau mult sub standardul care s-ar impune într-o țară europeană, puternică, civilizată. „Germaniei îi merge bine” și chiar „așa bine ca niciodată”, a spus recent Angela Merkel. Să nu uităm, totuși, că ea tocmai și-a anunțat a patra candidatură la funcția de cancelar și cifrele de șomaj vor fi un atu puternic în campania sa electorală de anul viitor.
Ministrul german de Finanțe dă lecții gratis României: Așa puteți scăpa de șomajul tinerilor!
O serie de observatori politici se întrebă însă, cum de, într-o bunăstare așa generalizată, tot mai mulți oameni se declară împotriva establishment-ului actual și ar înclina să dea, la alegeri, un vot de protest.
Mâncare suficientă, o locuință încălzită, telefon. Acestea ar trebui să fie în Germania de la sine înțelese, însă tot mai mulți asistați sociali, așa-numiții „beneficiari de Hartz IV”, nu pot să-și permită strictul necesar al vieții de zi cu zi. În raportul întocmit de Oficiul Federal de Statistică pentru 2015, publicat în 3 noiembrie 2016, se spune: „20 de procente din populația Germaniei – adică 16,1 milioane de oameni – au fost în 2015 amenințați de sărăcie sau de excluziune socială”.
30,1% dintre asistații sociali „sunt afectați de semnificative lipsuri materiale”. Lipsurile semnificative sunt chiria și utilitățile neplătite la timp, ca și un frigider umplut doar pe jumătate. Pentru a fi parte din societate, standardul german impune posesia unui frigider, a unei mașini de spălat, ca și posibilitatea de a-ți lua câte un concediu. În Europa, procentul acestei categorii de săraci este de 25,2%, cu aproape cinici procente mai puțin decât în bogata Germanie.
Trebuie însă menționat un lucru. Între asistații sociali, beneficiari de Hartz IV -după numele celui care a introdus conceptul, extins prin agenda 2010 a fostului cancelar Gerhard Schröder (SPD) – se includ și „subvenționații” care au de lucru sau primesc pensie, însă veniturile lor sunt așa de mici, încât ei necesită ajutor și sume în completare, de la stat.
Momentan, ajutorul social în Germania este de 404 euro/persoană pe lună, iar pentru 2017 se prevăd majorări. Deși Partidul Stângii (Die Linke) a cerut majorarea lui la 560 euro pe lună, ministerul Muncii nu prevede decât 5 euro în plus, ceea ce înseamnă că, pentru o nouă pereche de ochelari sau repararea unui frigider stricat, trebuie făcute economii, timp de mai multe luni.
Dependența de Jobcenter și Arbeitsagentur nu este în Germania un fenomen marginal. Practic, un cetățean din zece este afectat de această dependență, iar în capitala Berlin lucrurile ar sta și mai rău, căci una din cinci persoane trebuie să-și ia lunar tainul, sau o parte din el, de la stat.
Ajutorul de şomaj în Germania: puteţi primi între 60 şi 67% din salariul de la ultimul loc de muncă