Preşedintele Klaus Iohannis a spus, luni, la recepţia de Ziua Unităţii Germane, că îşi doreşte să fie dată „şi mai multă consistenţă” relaţiei dintre România şi Germania, el menţionând extinderea dimensiunii dialogului politic, accelerarea schimburilor economice şi dezvoltarea componentei culturale. Şeful statului a arătat că între România şi Germania există „o relaţie bilaterală privilegiată şi o cooperare foarte bună în multe domenii”.
În alocuţiunea susţinută la recepţia organizată cu prilejul Zilei Unităţii Germane, preşedintele Iohannis a arătat că reunificarea Germaniei, consfinţită oficial la 3 octombrie 1990, la scurt timp după căderea Zidului Berlinului, „a marcat triumful libertăţii şi democraţiei asupra dictaturii, sfârşitul unei nedrepte şi dureroase divizări şi începutul reîntregirii europene”.
„Zidul care a despărţit simbolic naţiunea germană şi Europa însăşi s-a prăbuşit, şi odată cu el bariera politică ce a separat continentul nostru. Această experienţă istorică trebuie să ne aducă mereu aminte, nouă şi celor ce vor veni după noi, că teroarea şi frica nu pot reprima aspiraţia spre libertate, că se pot pune graniţe, dar nu se pot îngrădi conştiinţe, că se pot ridica ziduri, dar nu se pot suprima identităţi”, a menţionat el.
„Germania este unul dintre principalii noştri parteneri politici şi, de mai mulţi ani, principalul partener economic. Am apreciat sentimentul de deschidere şi încredere din timpul vizitei mele la Berlin, în februarie, anul acesta. Această relaţie merge însă dincolo de cele două capitale şi de cele două state în sine. Este o legătură mult mai strânsă, care uneşte landuri, oraşe şi comunităţi locale, dar mai ales care aduce aproape oameni. Avem parteneriate solide la nivel local, relaţii formale care funcţionează şi mecanisme care le susţin. Dar mai presus de acestea, minoritatea germană din România, cetăţenii germani originari din România, ca şi românii care trăiesc în Germania fac legătura dintre noi cu adevărat profundă”, a subliniat preşedintele.
Potrivit preşedintelui Iohannis, conexiunile culturale şi umane sunt adâncite de faptul că numeroşi studenţi români aleg să studieze în Germania, iar multe universităţi germane au catedre de limba şi literatura română.
„Tuturor celor care aţi contribuit la dezvoltarea relaţiei dintre România şi Germania, dintre români şi germani, vă mulţumesc pentru implicare şi efort. Faptul că recunoaştem şi apreciem aceste lucruri nu înseamnă că trebuie să ne oprim aici. Există în continuare potenţial şi oportunităţi de valorificat în relaţiile noastre dintre oameni, instituţii şi state. Suntem într-un moment prielnic şi toate premisele sunt favorabile. Trebuie doar să ştim să le fructificăm cu creativitate şi perseverenţă”, a mai spus şeful statului.
Preşedintele a subliniat că „un capitol aparte” în relaţia dintre Germania şi România îl reprezintă cooperarea strânsă în interiorul Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice şi că vecinătatea estică a Europei, spaţiul balcanic sau vecinătatea sudică a continentului sunt „teme de interes în care ne regăsim în mod natural cu poziţii similare, la fel ca şi pe alte subiecte de pe agenda internaţională”. „Avem consultări permanente pentru a găsi soluţii constructive şi durabile”, a adăugat el.
„La un sfert de secol de la debutul reunificării europene ne confruntăm cu numeroase provocări, interne şi externe, a căror gestionare pune la încercare mecanismele instituţionale ale Uniunii. Cred în capacitatea şi determinarea noastră comună nu doar de a lupta pentru prezervarea valorilor noastre şi de a răspunde prompt şi fără echivoc acelor voci care pun sub semnul întrebării înseşi sensul şi arhitectura Uniunii Europene, ci şi de a consolida Uniunea noastră şi rolul său de actor de prim rang la nivel global. Ne aşteaptă aşadar, în continuare, un drum comun, spre beneficiul ambelor ţări şi cetăţenilor noştri, dar şi al construcţiei europene”, a spus Klaus Iohannis.
„Tocmai de aceea, vă spun răspicat că îmi doresc să dăm şi mai multă consistenţă relaţiei dintre România şi Germania, iar legăturile noastre să urce la un nou nivel, în sens politic, economic şi cultural. Aceasta presupune să extindem dimensiunea dialogului nostru politic în cadrul Uniunii Europene şi al NATO, să accelerăm schimburile economice şi să dezvoltăm componenta culturală. Este un obiectiv pe care mi-l asum cu toată deschiderea”, a continuat el.