in

Afaceri de pe urma imigranților: cel mai bine se vând corturile, sacii de dormit și cartele de telefon

În timp ce la Bruxelles politicienii nu ajung la niciun punct comun în privinţa refugiaţilor, Ungaria declară stare de necesitate în judeţele de graniţă şi construieşte un gard de sârmă şi la frontiera cu România, iar Serbia ameninţă să trimită armata pentru a împiedica reîntoarcerea imigranţilor în cazul în care guvernul de la Budapesta ar decide un astfel de lucru, multă lume în Europa, de la micile afaceri private la fonduri de private equity, îşi majorează profiturile de pe urma sutelor de mii de imigranţi.

Nivelul imigraţiei este cel mai înalt de la al doilea Război Mondial încoace. Criza provoacă drame, zeci de morţi şi revoltă.

Dar este, de asemenea, o industrie. De la micii proprietari de magazine din Grecia până la marile fonduri de pensii din America, lumea beneficiază de pe urma migraţiei. Pentru unele companii europene migraţia înseamnă un potenţial nou grup de consumatori, un şoc bine-venit în mijlocul stagnării economice ce a cuprins continentul, comentează publicaţia americană.

Iată câteva prezentate de The Wall Street Journal dintre cazurile de companii care îşi cresc cifrele de afaceri în urma valului de imigranţi:

În Germania, Air Berlin PLC a câştigat anul trecut 350.000 de dolari din zborurile charter organizate pentru deportarea solicitanţilor de azil ale căror cereri au fost respinse. În Suedia, guvernul a plătit cu 900.000 de dolari unei companii specializate în analiza limbajului pentru a verifica autenticitatea revendicărilor solici­tanţilor de azil.

Pentru afacerile din insulele greceşti lovite de problemele economice şi de lipsa turiştilor autohtoni, venirea imigranţilor este o veste bună.

Magazine care în trecut îi deserveau pe turişti, vând acum corturi, saci de dormit şi alimente persoanelor care au ajuns aici din Turcia în bărci pneumatice, în speranţa de a găsi drumul către bogata Europă de Nord.

Sute de imigranţi sosesc zilnic pe insula grecească Lesbos după o scurtă călătorie pe mare, din Turcia. Michalis Michalakellis, care detine un magazin de suveniruri din apropierea portului, s-a reprofilat şi vinde ceea ce imigranţii vor să cumpere: pâine, conserve de carne şi fasole. Michalakellis şi-a găsit un furnizor la Atena care-i trimite ceea ce el are nevoie.

“Aproximativ 200 de persoane vin şi cumpara ceva în fiecare zi. Sunt bani buni”, spune Michalakellis, citat de WSJ.

În altă parte, lipsa de adăposturi pentru imigranţi a determinat guvernul grec să achiziţionize saci de dormit, corturi şi chiar nopţi de cazare la hotel.

La hotelul de trei stele Lesvion Hotel aflat aproape de portul din Lesbos, unde sirienii rămân în aşteptarea procesării documentelor care să le netezească drumul spre Europa de Nord, imigranţii nu achiziţionează doar cazarea, ci şi un mic dejun extra.

“Nu trebuie să le facem o reducere. Nu cer asta”, spune Giannis Ververis, recepţioner al hotelului.

Oportunitatea migraţiei ascute concurenţa.

Companiile de telefonie au început să le vândă imigranţilor cartele europene SIM astfel încât ei să-şi poată suna familiile. Luna trecuta, operatorul de telecomunicatii din Grecia Cosmote şi-a trimis trimis agenţii de vânzări în porturile şi centrele de primire migranţi ca sa promoveze cartele SIM special pentru imgranţi. Câteva zile mai târziu, Vodafone Group, gigantul britanic telefonie, a răspuns cu o ofertă specială – o cartelă SIM care vine cu o reducere de 50% la biletele de feribot spre Atena, următoarea oprire a majorităţii imigranţilor.

Alte companii au pus ochii pe ceea ce reprezintă potenţialul pe termen lung al unui mare grup de clienţi noi.

Potrivit WSJ, cazul companiei elveţiene ORS Serviciul AG, care activează în taberele austriace este relevant pentru ce înseamnă o relaţie companie privată – stat în gestionarea problemei imigranţilor.

Fondatorul companiei Willy Koch acum pensionar şi-a dat seama de potenţialul afacerii în 1990 după ce a văzut un centru de primire pentru solicitanţii de azil, la Basel. A construit o companie, ORS Service, şi a câştigat contracte în faţa rivalilor precum Crucea Roşie şi organizaţii de caritate creştine prin promisiunea de a lucra mai eficient.

De atunci, compania a fost vândut de trei ori diferitelor grupuri de private equity.

ORS s-a extins din Elveţia în Austria şi Germania, intrând în concurenţă cu organizaţiile non-profit care au tradiţional grijă de imigranţi.

Compania a înregistrat venituri de 99 de milioane de dolari anul trecut, faţă de 33 de milioane de dolari în 2007.


Porsche intenționează să angajeze imigranți. Merkel: ”Industria auto să le dea o șansă”

Mădălin Voicu a renunțat la funcția de consul la Bonn: ”Cineva a vrut să îmi pună piedică. Eu bănuiesc şi cine. E din România”