Sari la conținut

„Încetinește declinul”: descoperirea uimitoare a cercetătorilor de la Harvard despre boala Alzheimer

Etichete:
14/11/2025 14:59 - ACTUALIZAT 14/11/2025 15:04
mersul încetinește declinul cognitiv

SănătateMersul încetinește declinul cognitiv : Cresterea numărului de pași zilnici, chiar și într-o măsură modestă, poate încetini semnificativ progresul bolii Alzheimer la persoanele cu risc crescut. Potrivit unei cercetări recente, cei care parcurg între 3.000 și 5.000 de pași pe zi pot amâna declinul cognitiv cu aproximativ trei ani, în timp ce cei care ating între 5.000 și 7.500 de pași pot câștiga până la șapte ani de autonomie. Aceste date oferă o perspectivă concretă și măsurabilă pentru a combate boala.

Studiul, publicat în Nature Medicine și realizat de grupul non-profit Mass General Brigham, a inclus 296 de participanți cu vârste între 50 și 90 de ani, toți inițial fără deficite cognitive evidente. Pe parcursul unei medii de 9,3 ani, voluntarii au fost monitorizați anual prin teste cognitive și măsurători ale nivelurilor de beta-amiloid, o proteină implicată în mecanismele bolii Alzheimer, folosind dispozitive care numărau pașii făcuți zilnic.

Rezultatele evidențiază o corelație clară: persoanele mai sedentare prezintă o acumulare mai rapidă de beta-amiloid și un declin precoce al memoriei și autonomiei. În schimb, cei care mențin activitatea de mers pe jos regulată au o progresie mai lentă a deteriorării, cu efecte deosebit de marcate la persoanele cu risc crescut.

mersul încetinește declinul cognitiv

Contrar convingerii răspândite care recomandă 10.000 de pași ca obiectiv ideal, studiul arată că și plimbările mai scurte, dar constante, aduc beneficii semnificative. Importantă este regularitatea, nu distanța parcursă într-o singură sesiune. Mișcarea de zi cu zi ajută la o perfuzie cerebrală mai bună, un control eficient al glicemiei și al tensiunii arteriale, reduce inflamația sistemică și îmbunătățește calitatea somnului. Toți acești factori contribuie la limitarea depunerii de beta-amiloid și la păstrarea rețelelor neuronale.

Aplicarea acestor rezultate în viața de zi cu zi înseamnă să combatem sedentarismul prin gesturi simple: să mergem zece minute după mese, să alegem scările, să coborâm o stație mai devreme din mijloacele de transport sau să ne plimbăm în timp ce vorbim la telefon. Chiar dacă este recomandat consultul medical în cazul unor afecțiuni, abordarea graduală este, în general, sigură și aduce rapid beneficii.

Este important de subliniat că acesta este un studiu de cohortă care evidențiază asocieri, nu o cauzalitate definitivă. De asemenea, dispozitivele de numărare a pașilor nu evaluează calitatea sau intensitatea mișcării. Totuși, durata monitorizării și folosirea biomarkerilor conferă robustețe rezultatelor, acestea fiind în acord cu alte cercetări din domeniu.

Mesajul care reiese este clar: creșterea activității fizice, chiar și cu mici pași, reprezintă un „medicament” gratuit care poate prelungi autonomia persoanelor cu risc de Alzheimer. Cel mai bun moment pentru a începe este astăzi, transformând mersul pe jos într-o strategie simplă și eficientă de prevenție.