
Premierul a ales să facă anunțul chiar pe TikTok — un detaliu care spune totul despre felul în care politicienii europeni au început să înțeleagă că războiul pentru atenția copiilor se poartă pe propriul lor teren. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat că, începând cu 1 ianuarie 2027, niciun copil sub 15 ani nu va mai putea accesa platformele de socializare în Grecia. Nu e o propunere, nu e o consultare publică — e o decizie luată și asumată, iar tonul discursului a fost neobișnuit de direct pentru un lider european.

„Am decis să împingem înainte ceva dificil, dar necesar”, a spus Mitsotakis, adresându-se inclusiv tinerilor pe care știa că îi va supăra: „Sunt sigur că mulți dintre voi vor fi acum furioși pe mine — la vârsta voastră, poate aș fi simțit la fel. Dar misiunea noastră nu este să fim pe plac.” Legea se va sprijini pe aplicația grecească Kids Wallet, un instrument de verificare a vârstei care permite părinților să controleze sau să blocheze accesul copiilor la aplicații și servicii online.
Motivele invocate de premier sunt familiare oricărui părinte care a urmărit cu îngrijorare cât timp petrec copiii în fața ecranelor: sănătatea mintală a minorilor, expunerea la conținut nociv și mai ales mecanismele adictive pe care platformele le-au rafinat cu precizie chirurgicală. „Dacă rețelele sociale te fac să te simți stresat sau să gândești mai rău despre tine însuți, atunci merită să trasezi o limită„, a adăugat el. Grecia devine astfel unul dintre cele mai ferme state europene pe acest subiect.
Europa, prinsă între intenții și legi
Ceea ce se întâmplă pe continent în 2025–2026 seamănă cu un efect de domino declanșat de Australia, prima țară din lume care a implementat efectiv interdicția pentru minori sub 16 ani, în decembrie 2025. Spania a anunțat în februarie 2026 că interzice accesul la rețelele sociale pentru cei sub 16 ani, premierul Pedro Sánchez declarând că platformele „au devenit un stat eșuat, un loc unde legile sunt ignorate”. Franța a adoptat în ianuarie 2026 o lege care interzice rețelele sociale copiilor sub 15 ani, cu susținerea președintelui Macron, iar legea urmează să intre în vigoare la începutul anului școlar din septembrie.
Citiți și: Decizia care zguduie Europa: „Interzicem rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și telefoanele mobile în licee”
Danemarca a anunțat încă din noiembrie 2025 un acord politic pentru interzicerea accesului minorilor sub 15 ani, iar Portugalia a aprobat legislație similară în februarie 2026. Șase state UE — Danemarca, Franța, Grecia, Austria, Portugalia și Spania — au format deja o coaliție pentru a coordona aceste interdicții la nivel european, cu scopul de a include un prag obligatoriu de 16 ani în viitorul Digital Fairness Act al Uniunii Europene. Germania rămâne mai prudentă: comisia pentru protecția minorilor în media efectuează un studiu formal, cu un raport așteptat în toamna lui 2026, complicat și de structura federală a țării.
Citiți și: Germania vrea să interzică accesul la rețelele sociale pentru minorii sub 16 ani. „Copiii au dreptul la copilărie”
Cerere pentru Bruxelles
Mitsotakis nu s-a oprit la frontierele Greciei. A trimis un memorandum Ursulei von der Leyen prin care cere un cadru european unitar până la sfârșitul lui 2026, argumentând că măsurile naționale izolate nu sunt suficiente. Parlamentul European a adoptat deja un raport prin care solicită vârsta minimă de 16 ani la nivel UE și interzicerea algoritmilor de recomandare bazați pe angajament pentru minori — acele mecanisme de tip scroll infinit, autoplay sau bucle de recompensă care țin copiii agățați de ecrane ore în șir. Dezbaterea reală, însă, abia începe: nicio lege nu a rezolvat încă problema VPN-urilor, iar un adolescent hotărât găsește în câteva minute o cale de ocolire.
