Duminică, 18 ianuarie 2026, comunitatea românească din München a trăit un moment cu puternică încărcătură spirituală și culturală, în cadrul Duminicii a 29-a după Rusalii. Ziua a fost marcată la biserica „Sf. Maria” prin Utrenie și Sfânta Liturghie, urmate de un eveniment dedicat Zilei Culturii Naționale, sărbătorită anual la 15 ianuarie. În centrul întâlnirii s-au aflat credința, recunoștința și întoarcerea simbolică la opera lui Mihai Eminescu.
Liturghia și mesajul „culturii recunoștinței”
Sfânta Liturghie a fost săvârșită de pr. paroh Alexandru Nan, alături de pr. prof. dr. Theodor Damian, venit de la New York, pr. Alexandru Socaciu, preot militar la Făgăraș, și diaconul Julian Dettling. În tâlcuirea pericopei evanghelice, mesajul central a fost legat de nevoia unei culturi a recunoștinței, văzută ca exercițiu zilnic al credinței și ca fundament al vieții de familie și al comunității.
„O cultură a recunoștinței trebuie învățată, trăită și transmisă”, a fost ideea care a traversat cuvântul rostit în cadrul slujbei, cu accent pe responsabilitatea creștinului de a transforma recunoștința dintr-un gest ocazional într-o stare de spirit. Mesajul a fost primit ca un îndemn concret, aplicabil atât vieții personale, cât și celei comunitare.
Eminescu, între taina lumii și identitatea națională
La finalul Sfintei Liturghii, evenimentul a continuat cu un moment cultural dedicat Zilei Culturii Naționale. La invitația gazdelor, pr. prof. dr. Theodor Damian a susținut prelegerea intitulată „Taina lumii în poezia lui Eminescu”, o reflecție asupra dimensiunii metafizice și spirituale a operei eminesciene. „Eminescu nu este doar un poet al limbii române, ci un interpret al misterului existenței”, a subliniat invitatul.
Citiți și: Ziua Culturii Naționale sărbătorită la München, prelegerea pr. prof. dr. Theodor Damian
Momentul a fost completat de intervenția cantautorului Ovidiu Bucșa și a fiicei sale, Iulia Maria, care au recitat poezii semnate de Mihai Eminescu și au interpretat cântece dedicate marelui poet. Îmbinarea dintre muzică, poezie și reflecție a creat un cadru sobru, dar profund emoționant, în care cultura a fost trăită, nu doar evocată.
Reculegere și continuitate
Ziua s-a încheiat cu un moment de reculegere la statuia lui Mihai Eminescu, găzduită de parohia românească „Buna Vestire” din München încă din perioada păstoririi pr. Simion Felecan. Gestul a fost unul simbolic, dar încărcat de sens, exprimând continuitatea memoriei culturale și legătura vie dintre credință și identitate națională.
„Cu o cultură a recunoștinței, învățată din Evanghelie, să ne întoarcem la marele Eminescu și astfel ne vom păstra și transmite nu doar credința creștină, ci și identitatea noastră națională”, a fost mesajul care a sintetizat întreaga zi.
Evenimentul s-a încheiat într-o notă de mulțumire adresată tuturor celor implicați și celor prezenți în număr mare. Sub semnul bucuriei și al recunoștinței, comunitatea românească din München a reafirmat că întoarcerea la Eminescu rămâne o formă de continuitate culturală și spirituală, dincolo de granițe.