În ultimii ani, numărul persoanelor fără adăpost din Germania a crescut îngrijorător. Mulţi dintre aceştia sunt români!
Potrivit unui raport al BAGW (Bundesarbeitsgemeinschaft Wohnungslosenhilfe e.V.), citat într-un reportaj realizat de Zeit Online, în anul 2014 trăiau în această țară aproximativ 335.000 de oameni fără un domiciliu înregistrat, cu 50% mai mulți decât în 2008. Se estimează că aproximativ 39.000 dintre aceștia dorm pe străzi. Una dintre cauzele principale s-a speculat că ar fi sărăcia, care prinde tot mai mult teren la nivel european. Un rol important joacă și migrația, atât a cetățenilor proveniți din țări ale Uniunii Europene cât și a celor din afara ei. Una din zece persoane fără adăpost provine din interiorul UE, de două ori mai multe față de anul 2007.
Orașele mari sunt cele mai afectate. Tot mai mulți oameni fără adăpost apelează la serviciile oferite de Caritas. În orașul Frankfurt, 40% dintre clienţii cărora le oferă asociația îngrijiri provin din România, Bulgaria și Polonia. Lucrurile nu stau mai bine nici în Hamburg: „De câțiva ani, suntem presați de numărul ridicat de persoane care au nevoie de ajutorul nostru și care provin din estul și sud-estul Europei.”, a declarat un purtător de cuvânt al asociației.
Berlinul este și el sufocat de astfel de cazuri: la sfârșitul anului 2015, nu mai puțin de 16.700 de oameni fără adăpost au fost cazați în centrele speciale. 50% dintre aceștia, care frecventează centrele de zi și cantinele, sunt cetățeni est-europeni.
Odată cu ridicarea restricțiilor de pe piața muncii pentru români și bulgari la începutul anului 2014, unele partide politice au încercat să avertizeze cu privire la sosirea unui val de oameni care și-ar dori să se stabilească în Germania din cauza sărăciei cu care se confruntă în țările de origine.
Cu toate acestea, cifrele arată clar că majoritatea dintre ei au intenționat să își găsească un loc de muncă. Institutul de cercetare profesională și a pieței muncii (IAB) a dezvăluit că, la finalul anului 2014, 75% dintre aceștia prestau o anumită activitate, fie erau angajați, fie lucrători independenți sau muncitori sezonieri. În iulie 2015 a fost atins chiar și pragul de 80% în acest sens, un lucru benefic pentru economia germană.
Cei care nu reușesc să își găsească un loc de muncă apelează la ajutoarele urgente oferite de asociații precum Caritas doar atunci când nu au absolut nicio altă opțiune.
Condițiile în care imigranții au dreptul să primească ajutoare sociale în Germania reprezintă o temă nu doar extrem de complexă, ci și foarte disputată în ultimii ani. Doar cei care lucrează cel puțin un an de zile au dreptul să aplice pentru Hartz-IV pe termen lung. Cei care nu muncesc au dreptul să solicite ajutor social doar la cinci ani de la stabilirea în Germania, prevede un proiect de lege propus de Andrea Nahles, ministrul Muncii (SPD).
Planul Germaniei de a tăia ajutoarele sociale, nesusținut de datele statistice
Managerul BAGW, Thomas Specht, acuză însă că astfel de măsuri duc la amplificarea sărăciei: „Dacă oprești orice ajutor acordat, oamenii devin mai săraci și ajung mult mai repede pe străzi. În plus, est-europenii care apelează la serviciile noastre dețin deja un loc de muncă, însă acestea sunt foarte prost plătite și de aceea au nevoie de un ajutor suplimentar.”
„În anumite domenii putem spune că majoritatea muncitorilor sunt români. Sunt neplătiți pentru orele în plus pe care le prestează, nu își iau banii la timp sau uneori chiar deloc și, de multe ori, nu le sunt achitate nici asigurările sociale.”, spune Thomas Specht.
Chiar și familiile cu copii, care aveau dreptul să frecventeze instituții de învățământ, au fost afectate de decizia de a sista orice ajutor social în primii cinci ani de la stabilirea în Germania. Singurul ajutor care a rămas a fost cel temporar, acordat maxim patru săptămâni, „pentru a ușura perioada până la întoarcerea în țara de origine”.
„Încă de pe acum putem observa că interzicerea accesului anumitor grupuri la orice formă de ajutor duce la creșterea numărului de persoane fără adăpost”, a avertizat Thomas Specht.
Pentru mulți români și bulgari, singurele opțiuni de care dispun în timpul sezonului rece în anumite orașe rămân stațiile de metrou, ca loc de înoptare. La Frankfurt, majoritatea din cei 80 de oameni cazați în centre pentru persoane fără adăpost au provenit iarna trecută din estul Europei: „Municipalitățile sunt obligate prin lege să permită găzduirea oricărei persoane fără adăpost, indiferent de beneficiile sociale de care dispune aceasta.”, a mai subliniat Specht. În multe cazuri, acestea însă fug de responsabilități. De aceea crește și numărul oamenilor străzii care vin din UE. Proiectul de lege propus de Andrea Nahles ar putea înrăutăți situația.
Robert Veltmann, managerul Gebewo, asociaţie caritabilă, este de aceeași părere: „Centrele de adăpost au, chiar și așa, depășită capacitatea maximă de care dispun. Aplicarea unei astfel de legi ar duce nu numai la îngroșarea cozilor la ușile noastre, ci și la o creștere a numărului de infracțiuni comise pe teritoriul german.”
În ceea ce privește siguranța cetățenilor, datele oferite de poliție nu ar trebui să sperie pe nimeni, arată Die Zeit. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult din 2013. În 2015, mai puțin de 0,8% dintre infractori au fost bulgari iar aproximativ 2,2% au fost români. Printre aceștia se regăsesc și cei care nu locuiesc în Germania, ci au venit aici doar pentru a comite faptele.
„Toate aceste prejudecăți legate de imigranții săraci și infractorii est-europeni care iau cu asalt Germania nu au făcut decât să aducă beneficii adepților partidului AfD.”, a criticat Ulrich Schneider, directorul asociației Paritätischen Wohlfahrtsverbandes.
Românii care muncesc, mai mulţi decât cei care cer ajutoare sociale. Datele din Nordul Germaniei