În Diaspora s-au falsificat mii de voturi. Fostul şef al campaniei PSD la alegerile prezidenţiale din 2009, când Mircea Geoană a pierdut în faţa lui Traian Băsescu, Viorel Hrebenciuc, a declarat în comisia parlamentară de anchetă pe tema scrutinului, că în opinia sa PSD ar fi pierdut alegerile în Diaspora, unde ar fi fost falsificate zeci de mii de voturi.
Iată declarația lui Hrebenciuc la Comisie, redată de Evz.ro:
«În ultima săptămână a alegerilor, luni aveam 54% la 46% pentru Geoana ceea ce însemna cam 600.000 de voturi în plus. În turul 2 au venit mai mult cu 800.000 de alegători decât în turul 1, ceea ce nu este uzual, de obicei în turul 2 participa mai puţini alegători. Dintre ele, 600.000 au fost câştigate de candidatul Băsescu. Ultimul sondaj pe care l-am avut pe circa 12.000 de intervievaţi, de sâmbătă seara, era scorul de 51,5% pentru Geoana. Acest doar 1,5% ne-a alarmat.
A început ziua votului, prezenţa a fost mult mai bună decât în primul tur, circa 10 milioane de alegători. La ora 21.00 s-au închis urnele, începând cu ora 22.30 au început să ne vină rezultate din ţară şi am văzut că în ţară, în secţiile din ţară, aveam un plus de doar 15.000 de voturi, lucru care ne dădea foarte mult de gândit pentru că se prefigurau cam 150.000 de alegători din Diaspora, unde ştiam că pierdem cam cu 60 la 40, 65 la 35 şi ne-am dat seama că din diferenţă de voturi putem să pierdem alegerile.
De ce consider eu că totul a fost în Diaspora?
Am fost preşedintele comisiei care a făcut legea electorală în 2004. Ştiţi foarte bine, ca într-o secţie de vot, pe liste sunt trecuţi maxim 2.000 de alegători. Cum a ajuns comisia la cifra de 2.000? În cadrul comisiei am calculat următorul lucru. Având în vedere că votul se desfăşoară de la ora 7 la 21, ca într-o secţie erau 2 stampile, 2 urne, 5 cabine de vot, luând în medie 4 minute de om, de când intră în secţie, totul mergând perfect, pot vota astfel maxim 1.050 de oameni.
De aici începe discuta serioasă. Vreau să faceţi un recurs la memorie şi o să vă amintesc că la Gara de Nord televiziunile arătau votanţii, a fost coada imensă, au votat 730 de oameni. Altă secţie de vot la Facultatea de Drept se prezentă la TV, au votat în jur de 950 de oameni. Având în vedere că maximul era 1.050, am considerat să spunem 2.000 pentru că am considerat că vin cam jumătate la vot.
Şi acum ajungem la Diaspora. Am cerut colegului care se ocupa de Diaspora să îmi dea lista secţiilor de vot în ordinea descrescătoare a numărului de alegători. Erau 147 de secţii şi surpriza mea a fost ca prima secţie avea 3.185 de alegători, în contextul în care alegătorii de acolo trebuiau să mai completeze în plus o declaraţie pe proprie răspundere că nu au mai votat în alta secţie.
Dar nu numai Parisul este problema. Plecând de la premisa că tot ce este peste 1.050 poate fi suspus suspiciunii, o să observaţi că în Irlanda au votat 2.342 de oameni.
În Anglia sunt 2 secţii cu peste 2.000 de alegători. Trecem la Spania, sunt peste 10 secţii în care au votat peste 2.300 de oameni, deci dublu decât ar fi fost normal.
În Italia, de asemenea, peste 10 secţii cu peste 2.000 de alegători. La Chişinău sunt 4-5 secţii cu peste 2.000 de alegători.
Problema este cum au reuşit în acele secţii să voteze mai mulţi oameni decât în mod normal? Au fost 85.000 de voturi cu care am pierdut în Diaspora, ceea ce a dus la rezultatul pe care îl cunoaşteţi.
Deci ancheta e relativ simplă, luaţi legătura cu cei care au făcut procesele verbale în secţiile de vot.
Pe logică, mai departe, am încercat să verificăm acest lucru. Cum am verificat? Bogdan Niculescu Duvaz a ieşit în conferinţă luni după-amiaza şi a anunţat că primim telefoane de la ambasade că se completează declaraţii pe propria răspundere. Nu primisem niciun telefon, dar după ce a anunţat Duvaz am început să primim telefoane de la ambasade.
Acesta este pe scurt povestea şi reflectaţi cum au putut vota într-o secţie peste 2.000 de oameni într-o secţie în care puteau vota doar 1000.»