Guvernul Merz a aprobat miercuri, 29 aprilie, un proiect de lege inițiat de ministrul federal al Sănătății, Nina Warken (CDU), care introduce o taxă pe băuturile îndulcite cu zahăr începând din 2028. Măsura vizează în primul rând cola, limonadele comerciale și băuturile energizante și vine ca răspuns la o criză financiară care macină de ani de zile sistemul de sănătate german.
Casele de asigurări legale (GKV) riscă un deficit de până la 15 miliarde de euro în 2027 — sumă care ar putea urca la 40 de miliarde până în 2030. Taxa pe zahăr face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme al ministrului Warken, care mai include coplăți mai mari la medicamente cu prescripție, eliminarea asigurării medicale gratuite pentru membrii de familie fără venituri și introducerea concediului medical parțial. Modelul ales este unul gradual, preluat din experiența britanică: băuturile cu sub 5 grame de zahăr la 100 de mililitri rămân scutite, cele cu 5–8 grame vor fi taxate cu 26 de cenți pe litru, iar cele cu peste 8 grame — categoria în care intră majoritatea sucurilor populare — cu 32 de cenți pe litru. Potrivit calculelor publicate de Der Spiegel, o doză de cola ar urma să coste circa 10 cenți mai mult. O sumă aparent mică, dar care se adună vizibil pentru consumatorii care beau sucuri în mod regulat.
Un mecanism gândit să schimbe rețetele, nu să umple trezoreria
Guvernul evită deliberat termenul de „taxă pe zahăr”, preferând formularea de „contribuție” — tocmai pentru că obiectivul declarat nu este în primul rând fiscal, ci comportamental. Veniturile estimate la circa 450 de milioane de euro anual urmează să fie redirecționate integral către sistemul de asigurări de sănătate, nu către bugetul general de stat. Logica e simplă: dacă un producător reduce conținutul de zahăr sub pragurile stabilite prin lege, scapă de contribuție și nu are niciun motiv să transfere costul suplimentar în prețul final.
Citiți și: Cele 6 semne ale corpului care te avertizează că mănânci prea mult zahăr
Comisia ministerială estimează economii pentru sistemul de sănătate între 20 și 170 de milioane de euro, iar un studiu publicat în 2023 în PLOS Medicine de cercetători ai Universității Tehnice din München merge mai departe: pe un orizont de 20 de ani, societatea germană ar putea economisi până la 16 miliarde de euro și ar putea evita până la 244.000 de cazuri noi de diabet de tip 2. Efectele nu apar imediat, ci odată cu scăderea numărului de îmbolnăviri legate de alimentație — ceea ce face ca această reformă să fie, prin natura ei, un pariu pe termen lung.
Industria zahărului respinge categoric măsura. Günter Tissen, directorul executiv al Asociației Economice a Zahărului din Germania, avertizează că „în nicio țară o taxă pe zahăr nu a dus la reducerea obezității” și invocă exemplul britanic, unde producătorii au înlocuit zahărul cu îndulcitori artificiali, dar ratele supraponderalității au continuat să crească.
De cealaltă parte, circa 4.000 de medici au semnat o petiție a organizației Foodwatch în sprijinul măsurii, printre ei și președintele Camerei Federale a Medicilor, Klaus Reichhardt, care nu lasă loc de interpretare: „Corpul medical, specialiștii și majoritatea populației susțin o contribuție pe băuturile puternic îndulcite.” Până în 2028, producătorii au timp să decidă singuri ce fac cu rețetele lor — iar consumatorii germani vor vedea la raft dacă industria a ales să se adapteze sau să transfere costul.