Pasagerii care au planificat zboruri în următoarele zile ar putea avea parte de întârzieri majore sau chiar anulări de ultim moment. În spatele acestor perturbări se află un conflict de muncă care durează de luni de zile și care amenință acum să paralizeze o parte importantă din traficul aerian al companiei.
Situația a devenit tensionată după ce mii de piloți au fost chemați la grevă, iar protestul este programat să dureze două zile. Dacă acțiunea va avea loc conform planului, numeroase zboruri ar putea fi afectate, iar mii de pasageri vor trebui să își modifice planurile de călătorie.
Grevă de 48 de ore și peste 5.000 de angajați implicați
Sindicatul piloților Vereinigung Cockpit (VC) a anunțat că peste 5.000 de angajați Lufthansa sunt chemați la o grevă de 48 de ore, programată pentru joi și vineri, 12 și 13 martie.
Acțiunea ar putea afecta plecările din Germania ale companiei principale Lufthansa, ale diviziei de transport marfă Lufthansa Cargo și, pentru prima dată, ale companiei regionale Lufthansa Cityline.
În același timp, sindicatul a precizat că zborurile către Orientul Mijlociu nu vor fi afectate de grevă, în contextul tensiunilor existente în regiune. Sunt excluse explicit destinațiile din Egipt, Azerbaidjan, Bahrain, Irak, Israel, Yemen, Iordania, Qatar, Kuweit, Liban, Oman, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Decizia de a intra în grevă a fost luată după voturi interne ale piloților din cele trei companii. În schimb, piloții de la Eurowings nu vor participa la această rundă de protest, deoarece votul lor privind o posibilă grevă se încheie abia luni, 16 martie.
Nu este prima acțiune de acest tip în actualul conflict. Pe 12 februarie, piloții Lufthansa au organizat deja o grevă de o zi, care a dus la anularea a peste 800 de zboruri și a afectat aproximativ 100.000 de pasageri.
Citiți și: Criză masivă pe o insulă paradisiacă. Germania recomandă să nu călătoriți în populara destinație de vacanță
Conflictul se concentrează pe pensiile ocupaționale
Potrivit sindicatului Vereinigung Cockpit, greva este rezultatul negocierilor fără rezultat privind sistemul de pensii ocupaționale pentru piloții Lufthansa și Lufthansa Cargo.
Președintele VC, Andreas Pinheiro, a declarat că până acum nu există o ofertă concretă din partea companiei. „Nu ajută dacă cealaltă parte doar își exprimă disponibilitatea de a discuta, dar nu dorește să vorbească despre îmbunătățiri substanțiale ale pensiei ocupaționale”, a spus acesta.
Și reprezentantul comisiei de negociere, Arne Karstens, a criticat modul în care au decurs discuțiile. „Șapte runde de negocieri, perioade lungi de reflecție și chiar o ofertă de mediere – angajatorul le-a lăsat pe toate să treacă”, a declarat el. „Vom continua discuțiile doar atunci când va exista o ofertă negociabilă.”
Viitor incert pentru Lufthansa Cityline
Un alt element care tensionează atmosfera este viitorul companiei regionale Lufthansa Cityline. Aceasta operează aproximativ 30 de avioane și are aproape 500 de piloți, fiind responsabilă de zborurile regionale care alimentează hub-urile Lufthansa.
Conducerea grupului Lufthansa a anunțat însă că operațiunile Cityline ar urma să fie închise anul viitor, iar rutele vor fi preluate treptat de noua companie Lufthansa City Airlines.
Sindicatul susține că închiderea Cityline nu este direct legată de actualele negocieri, însă critică de mult timp strategia companiei de a crea noi operatori aerieni în interiorul grupului, ceea ce, în opinia lor, ar pune presiune asupra condițiilor de muncă din companiile mai vechi.
În negocierile actuale, sindicatul cere majorări salariale de 3,3% pentru anii 2024, 2025 și 2026. Prima ofertă a companiei a fost respinsă deoarece includea o clauză de pace socială până la sfârșitul anului 2027.
La rândul său, conducerea Lufthansa a propus reforme neutre din punct de vedere al costurilor în sistemul de pensii, urmate de discuții despre organizarea generală a operațiunilor de zbor, eventual cu ajutorul unui mediator extern.
Directorul executiv Carsten Spohr a afirmat că pentru mulți angajați perspectivele de carieră ar putea fi o preocupare mai importantă decât sistemul de pensii, pe care l-a descris drept „deja generos”.