Cel mai mare consumator de combustibil dintr-o mașină – Prețul la pompă a devenit în ultimii ani o obsesie națională în Germania — și nu doar acolo. Șoferii germani compară aplicații, ocolesc kilometri întregi pentru câțiva cenți diferență și evită autostrăzile cu taxă când pot. Și totuși, chiar în mijlocul acestei economii de precizie, milioane de oameni continuă să facă zilnic o greșeală care le crește consumul de carburant cu aproape 20 de procente, fără să o știe, fără să o simtă și fără să-și pună vreo clipă întrebarea de ce factura de la benzinărie rămâne mereu mai mare decât ar trebui.
Cel mai mare consumator de combustibil dintr-o mașină
Experții de la ADAC — cel mai mare club automobilistic din Europa, cu peste 21 de milioane de membri în Germania — au decis să măsoare cu precizie ce anume de la o mașină obișnuită mănâncă cel mai mult combustibil în condiții reale de drum. Au testat în condiții controlate, au rulat sute de kilometri și au comparat scenarii. Concluzia la care au ajuns a fost atât de clară încât a generat un val de reacții în toată presa germană de profil: vinovatul nu are nicio legătură cu motorul, cu anvelopele, cu stilul de condus sau cu aerul condiționat. Este ceva pe care sute de mii de șoferi îl poartă cu ei zi de zi, fără să-și dea seama că îi costă bani la fiecare kilometru.
Citiți și: Germania introduce limite de viteză pe autostrăzi. Modificările încep din mai
Ce spun cifrele reale din testele ADAC
Testul a folosit un VW Touran 2.0 TDI rulat la 130 km/h. Fără nicio sarcină suplimentară, mașina consuma 6,1 litri la 100 de kilometri. Cu obiectul vinovat montat, consumul a sărit cu până la 1,29 litri suplimentari în cel mai defavorabil caz — și cu minimum 0,94 litri chiar în cel mai bun scenariu posibil. Media generală a depășit 18 procente consum suplimentar, indiferent de model sau marcă. Nu e o diferență pe care o poți ignora: la prețurile actuale din Germania, unde benzina oscilează în jurul a 1,80 euro pe litru, suma suplimentară plătită pe an de un șofer care face 20.000 de kilometri devine rapid consistentă.
Iar portbagajul de plafon — căci despre el este vorba — nu stă acolo pentru că șoferul are nevoie de el. Stă pentru că nimeni nu s-a obosit să-l dea jos după concediu. Pe lângă efectul aerodinamic, orice 100 de kilograme de greutate suplimentară în mașină adaugă până la 0,3 litri la 100 de kilometri, iar zăpada și gheața depuse pe caroserie cresc și ele rezistența la înaintare, ceea ce înseamnă că iarna vine cu un bonus de costuri pe care puțini șoferi îl calculează vreodată.
Demontează cutia, câștigă bani
Recomandarea ADAC este directă: după fiecare utilizare, cutia de plafon trebuie demontată imediat. Motivele sunt duble — consumul ridicat de carburant și zgomotul aerodinamic deranjant care apare la viteze mai mari, conform ADAC. Clubul german merge mai departe și recomandă înlocuirea roții de rezervă complete cu un kit de reparație, dat fiind că cine vrea să economisească combustibil ar trebui să conducă anticipativ și să schimbe timpuriu treptele de viteză — schimbarea tardivă poate crește consumul cu până la 30 de procente.
Logica este simplă și irefutabilă: fiecare kilogram inutil transportat și fiecare metru pătrat de suprafață expusă vântului se transformă direct în bani arși inutil. Paradoxul pe care ADAC îl pune pe masă este că tocmai șoferii cei mai atenți la prețul carburantului sunt adesea cei care uită că soluția cea mai ieftină nu se află la pompă, ci în propriul garaj — pe un perete, unde ar trebui să atârne cutia de plafon în nouă luni din douăsprezece.