Fratele tău nu vrea să vândă casa moștenire de la părinți. Povestea moștenirilor și a conflictelor legate de proprietăți este una complexă; adesea este plină de tensiuni emoționale și dispute juridice. Totul începe cu decesul unei persoane care deținea proprietatea. În mod ideal, există un testament, care clarifică modul în care se împart bunurile între moștenitori. Dar în unele cazuri, lipsa unui testament sau formularea ambiguă poate duce la divergențe. Când un testament este disponibil, moștenitorii sunt clarificați. Cu toate acestea, în cazul lipsei unui testament sau a disputelor privind validitatea acestuia, procesul poate deveni mai complicat și necesită intervenția autorităților judiciare. Articolul continuă mai jos
Fratele tău nu vrea să vândă casa: cum se termină cu moștenirea de la părinți?
Moștenitorii pot avea intenții diferite. Unii ar putea dori să o păstreze și să locuiască în ea. În același timp, alții ar prefera să o vândă și apoi să împartă banii. Aceste divergențe de opinii pot duce la conflicte chiar în cadrul familiei. În cazurile în care există divergențe, moștenitorii pot încerca să negocieze între ei pentru a găsi o soluție pe care toți o pot accepta. Aceasta poate implica vânzarea casei și distribuirea banilor sau găsirea unor modalități de a păstra proprietatea în comun – deși acest lucru este rar. Dacă negocierile nu duc la o soluție și conflictele persistă, poate fi necesar să se recurgă la asistența legală. Avocații specializați în dreptul succesiunii pot fi implicați pentru a rezolva litigiile și a determina modul de împărțire a proprietății. În multe cazuri, pentru a evita conflictele și a obține o soluție rapidă, moștenitorii pot decide să vândă proprietatea unei companii specializate în achiziționarea de astfel de active. Aceasta poate implica vânzarea întregii proprietăți sau doar a cotei unui moștenitor.
Citește și: Un venit suplimentar pentru persoanele în vârstă în schimbul casei: Cum funcționează mai exact ipoteca inversă
Moștenirea de la părinți poate deveni un calvar
În Spania, au fost înregistrate peste 107.073 de tranzacții de acest tip în primul semestru al anului 2023. Este cea mai mare cifră înregistrată, cu 3,7 mai mult decât anul precedent. Cifrele nu indică altceva decât frecvența unor situații care pentru mulți continuă să fie incredibile. „Cum să te cerți, frate, între frați?” Înainte de această rezolvare, există de obicei o lungă perioadă de negociere, uzură în relațiile de familie. Cineva vrea să vândă, altcineva nu. Articolul continuă mai jos
Citește și: Divorțul fără secrete – Calculul costurilor și cum să cheltui mai puțin pentru divorț
Cum acționează instanța?
Instanțele o consideră și ele o situație anomală. Transmit moștenitorului care nu vrea să se despartă de locuință o comunicare prin care i se oferă mai multe variante. Una este să cumpere întreaga proprietate. A doua este să vândă de comun acord unui terț și apoi să se distribuie banii. Dar situația e mai complexă când în casa părintească au continuat să locuiască copiii care nu au de gând să își facă bagajele și nici să plătească chirie sau întreținere. Ce e de făcut cu moștenitorul care vrea să rămână în casă? Ceilalți proprietari vor trebui să declanșeze o procedură în fața instanțelor de judecată.
Judecătorul va declara indivizibilitatea imobilului. Tot judecătorul va dispune vânzarea acestuia la licitație publică. Se pune capăt astfel unui raport de coproprietate. Procedura legală poate dura chiar doi trei ani, scrie Elpais.Cu toate acestea, timpul acționează în favoarea unor consecințe mai puțin drastice. Coproprietarul care nu este de acord inițial se sperie. Înțelege că ar putea fi dat afară din casa pe care o considera a lui, și începe să negocieze. Uneori, un coproprietar nu are timp să aștepte pentru că are nevoie de bani. Vinde partea sa unei companii chiar dacă știe că prețul pe care îl primește e mai mic. Varianta cea mai puțin avantajoasă din punct de vedere economic devine cel mai rapid mod de a pune capăt problemei.
Înțelegerea cu restul moștenitorilor
Aceste firme plătesc de obicei între 25% și 40% din valoarea proindiviso. Cota variază în funcție de tipul de locuință, de locație (sunt interesante doar apartamentele care sunt în orașe mari sau pe litoral, fără taxe și care au o ieșire bună pe piață). În cazul, să zicem, a unui apartament de 100.000 de euro și a patru moștenitori, ar plăti între 8.500 de euro și 9.000 de euro pentru 25%. „Dacă s-ar alătura un alt frate, s-ar putea ridica la 10.000 de euro fiecare”, explică un specialist.
Odată ce vânzarea este făcută și societatea intră într-o relație de coproprietate, va încerca să ajungă la o înțelegere cu restul moștenitorilor. Dacă nu există un acord, compania va merge în instanță. „Companiile nu cumpără o parte dintr-o casă, deoarece nu o pot folosi liber fără a se consulta cu restul proprietarilor, ci mai degrabă cumpără un scenariu legal care se va rezolva în favoarea lor în fața instanțelor. Judecătorul va dispune licitația judiciară publică. În această licitație, compania însăși va fi cea care cumpără apartamentul în întregime la un preț mult mai mic. Apoi îl renovează și îl vinde, mărind costul final. Moștenitorul care a refuzat vânzarea va mai pierde ceva bani. Motiv pentru care ceea ce va primi este de obicei o sumă ridicolă.