Germania vrea să oprească ”migrația sărăciei” din România: Într-un ton tot mai apăsat, politicienii din Germania cer măsuri urgente pentru a stopa migrația din România și Bulgaria în anumite orașe afectate de un fenomen devenit cronic: „migrația sărăciei”. Autoritățile din mai multe zone reclamă faptul că sunt împovărate de sosirea unor grupuri numeroase de migranți cu șanse minime de integrare profesională, dar care beneficiază din plin de ajutoarele sociale ale statului german.
Germania vrea să oprească ”migrația sărăciei” din România: ”Cine nu muncește, nu rămâne”
De mai bine de 15 ani, în special în zona Ruhr, fenomenul a căpătat amploare. Iar acum, mai mulți primari și parlamentari cer nu doar limitarea accesului acestor migranți, ci și eliminarea așa-numiților „factori de atracție” – acele portițe legale care permit accesul rapid la beneficii sociale pentru persoane care contribuie marginal sau deloc la economia germană.
Edilii locali, indiferent de partid, trag un semnal de alarmă. Cazul cel mai notoriu este cel al orașului Duisburg, unde primarul Sören Link acuză că anumite rețele criminale profită de vulnerabilitatea sistemului: oameni care lucrează cinci ore pe lună pentru a atinge pragul minim legal de 175 euro și astfel să obțină ajutoare care ajung la peste 2.700 de euro lunar pentru o familie numeroasă. Bani care, în multe cazuri, ajung parțial și la rețelele care i-au adus în Germania.
Citiți și ► Germania plătește mai mult decât media UE pentru ora de muncă. Cum se situează România
Într-o acțiune de amploare desfășurată în februarie, autoritățile germane au descoperit într-un bloc supranumit „Uriașul Alb” o amplă rețea de fraudare a sistemului de alocații. În principal, bulgari și români își înregistraseră copiii acolo și primeau alocație pentru copii, chiar dacă aceștia nu locuiau acolo. Sute de mii de euro au fost furați în acest fel, conform unui articol din WELT.
Reacție politică dură – între realitate și corectitudine politică
Discuția este una tensionată și pentru că orice tentativă de a vorbi deschis despre această migrație riscă să fie etichetată drept stigmatizare. Însă politicienii din zonă spun că realitatea din teren nu mai poate fi ignorată. Spre exemplu, în Gelsenkirchen doar 13% dintre românii și bulgarii înregistrați lucrează cu forme legale, în timp ce restul depind de sistemul de ajutoare. În Duisburg, procentul urcă ușor la 17%.
Citiți și ► Cum să te pregătești pentru mutarea în Germania? Ghid practic pas cu pas
În același timp, la nivel național, datele arată o altă față a migrației din România și Bulgaria: rata de ocupare este, în medie, peste cea a altor cetățeni din afara Germaniei. Așadar, nu toți sunt o problemă, dar zonele afectate resimt un dezechilibru tot mai greu de suportat. Și exact din acest motiv, autoritățile locale cer Guvernului federal o reformă urgentă a sistemului.
Viitoarea coaliție promite măsuri: acces total la date și controale sporite
Într-un gest care marchează o schimbare de paradigmă, noua coaliție de guvernare din Germania promite măsuri clare: autoritățile sociale, fiscale și de securitate vor putea face schimb complet de date, ceea ce va permite identificarea rapidă a fraudatorilor și, în cazuri grave, deportarea și interzicerea reîntoarcerii în țară.
Politicieni din SPD și CDU propun și creșterea semnificativă a pragului de venit minim pentru obținerea de ajutoare – tocmai pentru a elimina practica muncii simbolice. Formula este clară: „Cine vine în Germania, trebuie să-și întrețină familia prin muncă – altfel, trebuie să plece”, spune ferm primarul Link.
O șansă și pentru românii care muncesc cinstit
De departe cel mai sensibil aspect al acestei dezbateri este impactul asupra celor care respectă legea, muncesc și nu vor să fie confundați cu abuzatorii de sistem. Conform unui studiu recent, mulți dintre românii și bulgarii stabiliți legal și integrați în Germania se tem să solicite ajutoare la care ar avea legal dreptul – tocmai pentru a nu fi puși în aceeași oală cu ceilalți.
Dacă reformele promise vor fi implementate, spun politicienii germani, se va termina și cu stigmatizarea colectivă. Pentru că nu va mai exista un motiv real pentru a asocia cetățeni din România și Bulgaria cu fraudele și migrația de tip „parazit”. Rămâne însă de văzut dacă planurile de pe hârtie vor deveni realitate în anii următori.