Germania suspendă Acordul Schengen – Începând cu 15 martie 2026, Germania a prelungit oficial suspendarea Acordului Schengen pentru încă șase luni, cel puțin până în septembrie 2026 — o decizie care afectează direct sute de mii de români aflați în tranzit sau stabiliți în țara cu cea mai mare economie din Europa. Ministrul federal de interne, Alexander Dobrindt, a transmis notificarea formală Comisiei Europene de la Bruxelles, precizând că termenul anterior, care urma să expire tocmai pe 15 martie, a fost extins cu încă o jumătate de an.
Nu este prima dată când Berlinul recurge la acest instrument — controlul la frontieră fusese introdus temporar încă din septembrie 2015, când valul de refugiați care intrau în Germania prin Austria zgudui întreg continentul — numai că, de atunci, ceea ce fusese prezentat drept excepție a început să semene tot mai mult cu norma. Din septembrie 2024, Germania reintrodusese posibilitatea controalelor la toate frontierele terestre cu scopul declarat de a combate migrația neregulară, iar după preluarea mandatului, Dobrindt a dispus intensificarea verificărilor la toate granițele interne.
Contextul geopolitic invocat de Berlin este unul real și apăsător: printre motivele oficiale se numără nivelul ridicat de migrație ilegală, activitățile de trafic de persoane, presiunile crescute asupra sistemului de azil, dar și războiul din Ucraina și situația tensionată din Orientul Mijlociu. Măsura acoperă toate cele nouă frontiere terestre ale Germaniei — cu Polonia, Republica Cehă, Austria, Elveția, Franța, Luxemburg, Belgia, Olanda și Danemarca — și îi privește pe toți cei care intră în țară, indiferent dacă sunt turiști, navetiști sau oameni de afaceri.
Citiți și: Zece țări au suspendat Acordul Schengen. Măsuri de urgență la frontiere
Ce înseamnă concret pentru cei care traversează granița
Bundespolizei — Poliția Federală Germană — efectuează verificări la toate punctele de trecere a frontierei terestre, iar călătorii trebuie să se pregătească pentru timpi de așteptare prelungiți; în special în weekenduri și în orele de vârf, cozile pot atinge câțiva kilometri. Un detaliu esențial pe care mulți îl ignoră: verificările nu sunt limitate strict la linia de frontieră — polițiștii pot efectua controale pe o rază de până la 30 de kilometri în interiorul teritoriului german.
Ofițerii verifică documentele șoferului și ale pasagerilor, autenticitatea actelor în bazele de date, dar au și dreptul să perchezitioneze vehiculul și bagajele. O atenție deosebită este acordată țigărilor, alcoolului și combustibilului în canistre, iar depășirea limitelor permise poate duce la confiscarea bunurilor sau la amenzi consistente. Cetățenii români care călătoresc sau tranzitează Germania trebuie să aibă asupra lor documente de identitate valabile și să fie pregătiți pentru posibile verificări, chiar dacă deplasarea are loc în interiorul spațiului Schengen. MAE român a emis deja o informare oficială în acest sens, recomandând consultarea site-urilor autorităților germane.
Citiți și: Intrarea în Germania din aprilie. Călătorii trebuie să se pregătească pentru dificultăți la frontieră
Dimensiunea politică a deciziei
Dimensiunea politică a deciziei este asumată fără menajamente de ministrul Dobrindt. „Controalele la frontieră sunt un element al reorganizării politicii noastre migraționiste în Germania”, a declarat acesta în comunicatul oficial al ministerului. Ministrul a recunoscut și efectul de atracție pe care Germania îl exercită asupra migrației ilegale și a susținut că noul guvern de coaliție condus de Friedrich Merz nu va mai ezita la Bruxelles când va fi vorba despre măsuri comune împotriva migrației ilegale. Poziția aceasta a generat deja fricțiuni: ministrul de interne ceh a cerut o revenire rapidă la regulile de liberă circulație, iar Praga a catalogat situația drept „excepțională”, cele mai multe respingeri la frontiera germană afectând ucrainenii cu drept de rezidență în Cehia.
Schengen, visul european al granițelor deschise, semnat în 1985 în micul oraș luxemburghez cu același nume, reunea 29 de state și reprezenta simbolul cel mai tangibil al integrării europene pentru cetățeanul de rând. Acum, nevoia de securitate începe să cântărească mai mult decât libertatea de circulație, iar dacă în septembrie 2026 presiunile nu vor fi slăbit — și nimic din orizontul geopolitic actual nu sugerează că vor slăbi — e greu de spus dacă mai putem vorbi, cu adevărat, despre o Europă fără frontiere sau doar despre memoria unui ideal.