Germania a experimentat un scenariu extrem: un conflict militar extins, cu sute de răniți care trebuie transportați și tratați în condiții de urgență. Ambulanțe, spitale de campanie și echipe medicale au funcționat fără întrerupere, într-o simulare desfășurată în estul țării. Exercițiul a scos la iveală o vulnerabilitate majoră a sistemului de intervenție, iar mărturiile medicilor arată cât de dificile ar deveni deciziile într-o situație reală de război.
Germania simulează un atac asupra NATO. Sute de salvatori mobilizați
Exercițiul „Schwebender Adler 2026” s-a desfășurat în perioada 25–26 septembrie, în zona militară Annaburger Heide, la întâlnirea landurilor Saxonia, Saxonia-Anhalt și Brandenburg. Aproximativ 300 de salvatori și 68 de vehicule au participat la o simulare de 24 de ore, organizată în urma unui atac fictiv asupra unui stat NATO din estul Europei. Au fost mobilizate echipe medicale din Leipzig, Dresda și Chemnitz, împreună cu organizații de intervenție. Aproximativ 80 de voluntari au interpretat rolurile răniților.
Scenariul prevedea preluarea victimelor dintr-un stat aliat atacat și transportarea lor în Germania, unde trebuiau evaluate, stabilizate și transferate către spitale. Peter Appelt, medic specialist în terapie intensivă la Spitalul Universitar din Leipzig și coordonator medical al echipei locale, a explicat că punctul de preluare putea fi „o gară, un punct de transfer sau granița germano-poloneză”. În simulare, organizarea întregii intervenții a durat trei zile de la primirea solicitării inițiale de ajutor.
Vezi și: Merz a acordat alianței NATO premiul pentru Pace și a avertizat: „Ne pregătim pentru atacuri grave”
Medicii avertizează: într-un război, nu toți răniții vor putea fi salvați
Problema principală nu a fost lipsa ambulanțelor sau a echipamentelor, ci numărul insuficient de medici. Echipa din Leipzig a început exercițiul cu numai trei doctori, prea puțini pentru o intervenție reală de asemenea amploare. Într-unul dintre scenarii, o pacientă cu răni provocate de gloanțe a fost trimisă înapoi la punctul medical deoarece spitalul desemnat nu mai primea cazuri grave. Între timp, rezerva de oxigen pentru ventilația artificială se apropia de epuizare.
La un moment dat, pacienta mai avea oxigen pentru doar 41 de minute. Dacă între timp ar fi sosit alți răniți grav, personalul ar fi trebuit să aleagă cine primește primul îngrijiri. „Cine are cele mai mari șanse de supraviețuire, cine este tratat primul?”, a explicat Appelt, descriind deciziile impuse de resursele limitate. Potrivit medicului, Bundeswehr ia în calcul, pentru un scenariu de război, sosirea în Germania a până la 1.000 de răniți zilnic, ceea ce ar împinge structurile medicale la limită.
Deficitul de personal afectează și protecția civilă. Mario Preller, responsabil pentru managementul crizelor și protecția populației în Leipzig, a avertizat că efectivele au fost reduse în ultimii ani. „Pentru a menține sistemul în funcțiune, ai nevoie de personal”, a declarat acesta. Appelt a subliniat că medicii sunt greu de atras către activități voluntare suplimentare, după programul din spitale. În timpul exercițiului, organizatorii au testat și participarea unor voluntari fără pregătire medicală.
Potrivit unei relatări publicate de t-online și documentării oficiale a organizației Johanniter, exercițiul a fost unul dintre cele mai ample de acest tip organizate în Saxonia în ultimii ani. Pentru prima dată, trei unități medicale specializate au lucrat împreună, în regim continuu, timp de 24 de ore. Au fost testate inclusiv schimburile de tură și coordonarea transporturilor către unitățile medicale.