La zece ani după anul 2015, percepția publică din Germania față de imigrație s-a schimbat profund. Ceea ce a fost atunci prezentat drept o „cultură a primirii” este privit astăzi cu mult mai multă rezervă, iar pentru o mare parte a populației bilanțul retrospectiv este unul preponderent negativ. Problemele apărute în timp, de la supraaglomerarea școlilor până la criza locuințelor din marile orașe, au erodat sprijinul inițial pentru deschiderea față de migranți. În acest context, tot mai mulți germani ajung la concluzia că nivelul imigrației a fost prea mare, iar entuziasmul din urmă cu un deceniu s-a transformat într-o oboseală socială vizibilă. Scepticismul nu se limitează doar la migrația ilegală, ci se extinde și asupra imigrației legale, percepută de mulți ca fiind scăpată de sub control.
Această schimbare de atitudine este confirmată de o anchetă reprezentativă realizată de institutul de cercetare YouGov. Potrivit sondajului, 81% dintre germani consideră că imigrația ilegală din ultimii zece ani a fost „mult prea mare” sau „mai degrabă prea mare”. Doar 5% apreciază nivelul drept corect, iar 3% îl consideră prea scăzut. Datele arată un consens rar întâlnit în societatea germană, în special dacă se ține cont de polarizarea politică a ultimilor ani. Nemulțumirea este cu atât mai pronunțată cu cât Germania a fost principala destinație a fluxurilor migratorii din Europa în ultimul deceniu.
Imigrația legală, tot mai criticată
Criticile nu se opresc însă la migrația ilegală. 57% dintre respondenți afirmă că și imigrația legală din ultimii zece ani a fost prea mare. Aproape un sfert consideră nivelul potrivit, iar 8% îl evaluează drept prea scăzut. Datele provin din European Political Monthly, un studiu realizat de YouGov în mai multe state europene. Deși respingerea migrației ilegale este ridicată și în alte țări, în Germania evaluările negative sunt cele mai accentuate, fapt explicabil prin amploarea numerică a fenomenului.
Citiți și: La muncă, la căutarea unei chirii, discriminarea crește în Germania. Număr record de plângeri în 2024
Estimarea exactă a migrației ilegale rămâne dificilă. O solicitare parlamentară din anul precedent nu a putut primi un răspuns clar din partea guvernului federal de atunci. Oficiul Federal de Statistică indică un total de 6,5 milioane de imigranți sosiți din 2015, fără a face distincție între intrări legale și ilegale. Un indiciu suplimentar vine de la Oficiul Federal pentru Migrație, care a înregistrat 2,8 milioane de cereri inițiale de azil, adesea precedate de intrări ilegale în Germania.
Integrare, valori și susținerea expulzărilor
Percepțiile negative se reflectă și în evaluarea impactului imigrației. 75% dintre germani spun că imigrația ilegală a fost mai degrabă rea pentru Germania, doar 3% o consideră predominant benefică, iar 16% văd atât efecte pozitive, cât și negative. În privința integrării, 80% sunt de părere că imigranții ilegali nu au fost integrați cu succes, iar fiecare al doilea respondent a ales varianta „deloc reușită”. Chiar și integrarea imigranților legali este privită critic: 54% spun că nu a fost un succes, în timp ce 38% o consideră reușită.
Această evaluare severă se reflectă și în susținerea măsurilor de expulzare. Potrivit sondajului Eurotrack, 53% dintre germani aprobă un scenariu care include oprirea primirii de noi migranți și întoarcerea unui număr mai mare de persoane în țările de origine. Dintre cei care susțin acest scenariu, 88% cer plecarea migranților veniți pentru a beneficia de ajutoare sociale, iar 85% solicită returnarea solicitanților de azil intrați ilegal.
În schimb, opinia publică este mult mai rezervată față de expulzarea persoanelor integrate pe piața muncii: 74% resping expulzarea medicilor cu viză de muncă, 73% a specialiștilor, 71% a muncitorilor calificați și 66% a studenților străini.
„Vedem o mare oboseală pe tema imigrației”, explică cercetătorul YouGov Frieder Schmid, citat de Die Welt. „În special migrația ilegală se bucură în prezent de foarte puțină acceptare.” El subliniază însă că respingerea nu este absolută. Atunci când germanii sunt puși în fața unor compromisuri concrete, precum lipsa de personal medical sau de forță de muncă calificată, atitudinea se schimbă. 61% susțin extinderea personalului din sistemul de sănătate chiar dacă acest lucru presupune mai multă imigrație, iar peste jumătate acceptă imigrația pentru atragerea de specialiști și talente străine. Astfel, deși sprijinul general pentru imigrație s-a erodat, acceptarea pragmatică reapare atunci când sunt puse în balanță nevoile reale ale economiei și societății germane.