Un document redactat în limbaj administrativ descrie o realitate medicală greu de imaginat în timp de pace. Dacă spitalele ajung copleșite de răniți, tratamentul individual nu va mai putea fi garantat tuturor, iar resursele vor fi distribuite după criterii de supraviețuire. Adic[ vor fi tratați mai întâi cei cu șanse mai bune de supraviețuire. Planul include pene masive de curent, atacuri cibernetice și un conflict NATO, dar și momentul în care standardele medicale obișnuite încetează să mai poată fi respectate.
Triajul devine regula când sistemul nu mai face față
Noul Plan-cadru pentru apărarea civilă în spitalele din Hamburg se aplică celor 33 de unități incluse în planificarea spitalicească a orașului. Pentru prima dată, documentul introduce explicit pregătirea sistemului civil de sănătate pentru un scenariu de apărare colectivă NATO și pentru primirea răniților transportați de structurile militare. Spitalele trebuie să poată trece, în situații extreme, de la medicina individuală la medicina de catastrofă.
Planul definește patru niveluri de funcționare, ultimul fiind denumit „îngrijire decompensată în situații de criză”. În acel punct, nu mai poate fi promisă recuperarea, reabilitarea sau păstrarea calității vieții, ci doar supraviețuirea. Triajul medical devine astfel criteriul central: pacienții sunt prioritizați în funcție de gravitatea cazului, resursele disponibile și șansele ca intervenția să le salveze viața, pentru ca numărul total al supraviețuitorilor să fie cât mai mare.
Standardele medicale și timpul legal de muncă nu se mai respectă
Documentul arată că, odată cu agravarea crizei, personalul medical va fi mutat în secții în care nu lucrează în mod obișnuit, iar specializările vor fi treptat abandonate. La nivelul maxim de alertă, legea privind timpul de lucru nu ar mai putea fi respectată, iar standardele medicale ar deveni imposibil de menținut. Hamburg analizează și crearea unei rezerve de aproximativ 20.000 de persoane auxiliare, recrutate inclusiv dintre studenți și voluntari.
Planul include măsuri pentru funcționarea spitalelor fără sisteme informatice, alimentarea independentă cu energie și reactivarea unor puțuri de apă potabilă. Aeroportul, transportul public și fabricile Airbus ar putea deveni puncte de sosire pentru grupuri numeroase de răniți. Pentru pregătirea completă a spitalelor într-un scenariu NATO sunt estimate investiții de 134,7 milioane de euro, la care s-ar adăuga costuri anuale de funcționare de aproximativ 30 de milioane.
Vezi și: Planul șoc al Germaniei pentru spitale pe timp de război: militarii vor avea prioritate în fața civililor
Întrebarea dură: cine pierde patul de spital?
Planul oficial publicat de Autoritatea Socială din Hamburg precizează că schimbarea de la medicina individuală la cea de catastrofă trebuie decisă exclusiv medical și limitată în timp. Cotidianul german Die Tageszeitung a scos însă în evidență consecințele celei mai severe etape: spitalele vor urmări înainte de toate menținerea în viață, iar documentul acceptă explicit că standardele obișnuite și programul legal al personalului nu vor mai putea fi garantate.
Deniz Çelik, purtătorul de cuvânt pentru sănătate al Partidului Stânga din Hamburg, avertizează că pregătirea spitalelor pentru crize nu trebuie transformată în pregătire pentru război. „Dacă, într-un conflict al alianței, soldații răniți sunt distribuiți în spitalele din Hamburg, cine va pierde paturi, personal, capacitate operatorie și locuri la terapie intensivă?”, a întrebat el, acuzând planul că rămâne neclar tocmai în privința efectelor asupra pacienților civili.