Strada e una dintre cele mai elegante din împrejurimile Augsburgului. Vilele se înșiruie una după alta, mașinile parcate în fața lor costă cât apartamente, liniștea e de cartier bun și scump. La începutul lunii martie, în această lume închisă și confortabilă a intrat cu forța Kriminalpolizei, cu un dispozitiv masiv. Anchetatorii au blocat strada cu orele, au întors o casă pe dos și l-au arestat pe proprietar. Motivul — abia acum făcut public — a cutremurat și presa germană: este vorba de trafic de persoane și trafic de organe, coordonate de membri ai clanului Cârpaci din Timișoara, unul dintre cele mai temute grupuri de crimă organizată din România.
Potrivit anchetatorilor germani și procurorilor DIICOT, liderul clanului, Grado Cârpaci, stabilit în Germania și suferind de afecțiuni renale grave, a atras un bărbat român la München sub pretextul unui loc de muncă. Odată ajuns acolo, victima a fost deposedată de actele de identitate, sechestrată și supusă unui șantaj brutal: dacă nu accepta să doneze un rinichi, părinții rămași în România aveau să fie uciși. Sub această teroare, bărbatul a semnat documente și a declarat medicilor că este fratele liderului de clan. Transplantul a avut loc în iunie 2022, într-un spital din Germania, unde chirurgii au efectuat operația fără să știe că în spatele ei se află o infracțiune. Sau cel puțin, nu imediat.
Medicii au ridicat primii semnalul de alarmă
Suspiciunile au apărut după operație. Medicii au sesizat autoritățile germane, care au pornit o anchetă internațională ce a durat aproape patru ani. Pe 12 martie 2026, în baza unui mandat european, polițiștii de la Crimă Organizată și procurorii DIICOT au descins la mai multe locuințe ale familiei Cârpaci din Timișoara, căutând documente și probe care să reconstituie modul în care a fost organizată întreaga operațiune, scrie news.ro. Suspecții principali — liderul clanului și soția sa, acuzați că au acționat împreună — nu au fost găsiți la percheziții. Anchetatorii cred că ambii se află în Germania.
Dosarele deschise pe numele lor cuprind infracțiuni dintre cele mai grave: trafic de persoane în scopul prelevării de organe, constrângere și amenințare. Augsburger Allgemeine citează surse din anchetă care descriu cazul drept „eigentlich unvorstellbar” — de neimaginat, în fond — tocmai pentru că sistemul german de transplant are reglementări dintre cele mai stricte din lume, iar cel care a reușit să-l penetreze prin fraudă și violență a făcut-o cu o metodă de o brutalitate elementară: teroarea pură.
Citiți și: Cercetător german: clanuri criminale românești si siriene cuceresc Germania
În Germania, peste 2.000 de transplanturi renale sunt efectuate anual, iar mii de pacienți așteaptă pe liste de prioritate administrate de organisme internaționale specializate. Tocmai această lipsă acută de organe disponibile creează o presiune uriașă — și, implicit, o piață neagră alimentată de disperare.
Reprezentanții comunității rome din Banat au reacționat prompt, prin vocea președintelui Romilor din Banat, Teodor Căldăraș, care a negat orice implicare: „Nu se poate așa ceva. Să iei rinichiul unui om obligatoriu, se poate așa ceva?” Anchetatorii nu comentează declarațiile publice. Ei încearcă să stabilească dacă bărbatul care a plecat de acasă cu promisiunea unui loc de muncă în Germania a fost singura victimă a acestei rețele — sau dacă în spatele unui singur transplant se ascund și altele.