Parlamentul Germaniei a luat o decizie care schimbă radical regulile pentru încălzirea locuințelor și îi vizează pe milioane de proprietari, chiriași și proprietari de imobile închiriate. Una dintre cele mai controversate măsuri din ultimii ani, promovată de fostul ministru al Economiei Robert Habeck, a fost eliminată, iar de acum înainte regulile pentru instalarea sistemelor de încălzire se schimbă semnificativ. Deși noile prevederi oferă mai multă libertate de alegere, ele vin și cu obligații care vor intra în vigoare în următorii ani și care ar putea influența costurile suportate de proprietari și chiriași.
Germania abrogă legea încălzirii: revin centralele pe gaz și păcură, dar cu condiții
Bundestagul a adoptat vineri, 10 iulie, Legea privind modernizarea clădirilor, act normativ care abrogă oficial controversata „Lege a încălzirii” introdusă în mandatul fostului ministru al Economiei, Robert Habeck. Încă din acordul de guvernare, partidele CDU/CSU și SPD promiseseră că vor elimina această lege. Odată cu adoptarea noului act normativ, regulile privind instalarea sistemelor de încălzire au fost rescrise pentru milioane de proprietari, chiriași și proprietari de locuințe închiriate din Germania.
Cea mai importantă modificare este eliminarea regulii potrivit căreia orice sistem nou de încălzire trebuia să funcționeze în proporție de cel puțin 65% cu energie regenerabilă. Potrivit proiectului adoptat, proprietarii vor avea din nou „libertatea de a decide ce tip de sistem de încălzire aleg”.
Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a precizat însă că pompele de căldură vor continua să reprezinte o tehnologie importantă pentru viitor. Anterior, aceasta criticase vechea legislație, despre care spunea că impunea un „obligativitatea utilizării pompelor de căldură”.
Citiți și: Coșmarul locuințelor în Germania: chiriile cresc de patru ori mai repede decât salariile
Ce se schimbă pentru proprietari și chiriași
Noua lege permite din nou instalarea centralelor noi pe gaz și păcură, alături de pompele de căldură, sistemele de termoficare, instalațiile hibride și cele pe biomasă. Totuși, această libertate nu este nelimitată. Începând cu 1 ianuarie 2029 va intra în vigoare așa-numita „scară bio”, care obligă noile instalații să utilizeze treptat combustibili cu emisii reduse de carbon, precum biometanul. Procentul minim va fi de 10% din 2029, va crește la 15% din 2030, la 30% din 2035 și va ajunge la 60% începând cu 2040.
Centralele existente pot rămâne în funcțiune
Actualele sisteme de încălzire care funcționează pot continua să fie utilizate. În plus, guvernul intenționează să introducă din 2028 o cotă minimă de gaz verde pentru instalațiile existente, însă modul exact de aplicare urmează să fie stabilit. De asemenea, este eliminată prevederea care interzicea utilizarea cazanelor alimentate cu combustibili fosili după anul 2045. Guvernul federal trebuie însă să prezinte până în luna decembrie o nouă lege care să stabilească modul în care combustibilii utilizați pentru încălzire vor deveni complet neutri din punct de vedere climatic până în 2045.
Asociațiile avertizează asupra unei posibile „capcane a costurilor”
Noua legislație introduce și reguli privind împărțirea costurilor între proprietari și chiriași. Coaliția de guvernare a decis ca riscurile generate de creșterea prețului certificatelor de CO₂, a tarifelor pentru rețelele de gaz și a costurilor biogazului să fie împărțite în mod egal între cele două părți.
Mai multe organizații avertizează însă că noile centrale pe gaz s-ar putea transforma într-o „capcană a costurilor”, deoarece prețurile certificatelor de CO₂, taxele de rețea și combustibilii alternativi ar putea majora semnificativ costurile de încălzire în următorii ani.
Organizațiile de mediu anunță acțiuni în instanță
Organizații de mediu precum Deutsche Umwelthilfe consideră că noua lege ridică semne serioase de întrebare din punct de vedere constituțional și au anunțat că vor contesta actul normativ în instanță, relatează Merkur.
Experta BUND pentru politici climatice, Tina Löffelsend, a declarat: „Valurile de căldură din această vară reprezintă un nou semnal de alarmă că este nevoie de mai multă protecție a climei.” Printre criticile formulate se numără și faptul că noul calendar prevede doar o pondere de 60% combustibili regenerabili până în 2040, în condițiile în care costurile și disponibilitatea gazelor verzi rămân incerte.