Știi deja cum arată: tânăr, bine pregătit, angajat cu contract german, dar care împarte un apartament cu alți doi colegi pentru că singur nu face față chiriei din München sau Frankfurt. Sau poate e chiar copilul tău, rămas în România pentru că nu a găsit ceva accesibil în vest. Această imagine — a unei generații supracalificate și blocate — pare să spună totul despre Generația Z. Un studiu recent de la Bank of America spune altceva, și complet.
Potrivit datelor publicate de bancă, Generația Z nu se îndreaptă spre sărăcie — ci spre o concentrare de avere fără precedent în istoria modernă, și mult mai devreme decât estimase cineva.
Cifrele care schimbă imaginea
În ciuda unui cost al vieții care necesită, la nivel global, 146% din salariul minim pentru a asigura un trai decent, tinerii din Generația Z au acumulat deja 9 trilioane de dolari în doar doi ani. Până în 2030, această cifră este proiectată să ajungă la 36 de trilioane, iar până în 2040 — la 74 de trilioane de dolari. Pentru context: asta înseamnă mai mult decât PIB-ul combinat al Uniunii Europene și al Statelor Unite la zi.
Generația Z va reprezenta, în același orizont de timp, 30% din populația lumii — cea mai numeroasă generație din istorie. Iar averea ei a crescut cu 8% doar în luna februarie a anului trecut, o tendință pe care analiștii o consideră structurală, nu conjuncturală.
Explicația vine dintr-un fenomen pe care economiștii îl numesc „Marele Transfer de Bogăție”: până în 2045, aproximativ 84 de trilioane de dolari vor trece, prin moșteniri, de la generațiile mai în vârstă la cele tinere. O parte importantă va ajunge mai întâi la Generația X și la Mileniаls, dar 38% din Generația Z va beneficia direct de această redistribuire masivă.
Ce înseamnă asta pentru un tânăr român din Germania
Blocați între chirii imposibile și salarii care nu țin pasul, tinerii din această generație și-au reconfigurat deja comportamentul economic — și nu în sensul în care părinții lor ar fi sperat. Economisirea clasică, pentru o casă sau un fond de pensie, a fost înlocuită cu ceea ce specialiștii numesc „micile luxuri”: vacanțe, cumpărături online, wellness. Neputând proiecta un viitor pe termen lung — familie, proprietate, stabilitate — Generația Z consumă prezentul.
Bank of America vede tocmai în asta un semnal de putere, nu de slăbiciune. Atunci când capitalul moștenit va întâlni obiceiurile de consum deja formate ale acestei generații, efectul asupra economiilor, piețelor și sistemelor sociale va fi, în cuvintele studiului, „unul dintre cele mai disruptive din istorie”, potrivit jeuxvideo.com. (link extern)
Citește și: Adio moștenire: 3 greșeli frecvente în testament pe care pensionarii ar trebui să le evite absolut
Pentru românii crescuți cu ideea că munca grea și chibzuința garantează stabilitatea, această ecuație sună aproape nedrept: o generație care nu economisește, nu cumpără case și refuză joburile fără sens — și care, tocmai de aceea, ar putea ajunge mai bogată decât oricare alta. Rămâne de văzut dacă transferul de avere promis va ajunge și la cei care au plecat din România cu un singur bagaj și niciun moștenitor în spate.